Oficial. Fără alegeri parțiale până la localele din 2024
0În România nu vor fi organizate alegeri locale parțiale înainte de anul electoral 2024, dat fiind faptul că data limită până când Guvernul a putut începe demersul a expirat. Peste 60 de localități din țară nu au în acest moment un edil.
Executivul a evitat să vină cu o propunere de zi privind alegerile parțiale. Guvernanții trebuiau să adopte Hotărârea de Guvern privind organizarea de alegeri parțiale până cel târziu la jumătatea lunii august, astfel încât ca acestea să aibă loc.
Ultimele alegeri pentru autoritățile locale au avut loc pe 27 septembrie 2020. Potrivit legislației, cu un an înainte de expirarea mandatelor aleșilor locali nu pot fi organizate alegeri.
Conform AEP, din cele 62 de localități fără edil, șase sunt orașe: Sângeorz-Băi (Bistrița-Năsăud), Turceni (Gorj), Lugoj (Timiș), Valea lui Mihai (Bihor), Anina (Caraș-Severin) și Băilești (Dolj). În cazul acestui tip de alegeri, Guvernul are obligația de a stabili data scrutinului cu 35 de zile înaintea votului.
La intervale de câteva luni, în ultimii ani, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a informat constant guvernanții care e situația privind localitățile fără primar, dar acest lucru nu i-a înduplecat pe cei care au fost sau sunt pe scaunul de premier să organizeze alegeri parțiale, deși sunt UAT-uri (unități administrativ-teritoriale) fără edil de doi ani.
Acțiune în instanță
Guvernul este dat în judecată de Ludovic Orban, președintele Forța Dreptei, pentru faptul că nu a vrut să organizeze alegeri, încă din mandatul lui Nicolae Ciucă la Palatul Victoria.
„În cauza la care faceți referire, Guvernul României, în calitate de pârât, a utilizat mijloacele procesuale prevăzute de normele procedurale civile, a formulat apărări de natură să asigure susținerea intereselor legitime și valorificarea drepturilor autorității. Împotriva sentinței civile nr. 516/16.03.2023 pronunțată de Curtea de Apel București a fost exercitată calea de atac a recursului, cererea de recurs urmând a se soluționa la Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosar nr. 6762/2/2022 cu termen de judecată la data de 15.11.2023.”, a transmis în trecut Biroul de Presă al Guvernului pentru „Adevărul”.
Coaliția a fugit de alegeri parțiale
Kelemen Hunor susținea, la finalul lunii aprilie a acestui an, că a venit cu ideea anticipatelor în Coaliție. Cu toate acestea, șeful UDMR a punctat că s-a lovit de refuzul PNL și al președintelui Iohannis.
Conform informațiilor „Adevărul” de la aceea vreme, la vârful PNL, foarte puțini liberali vedeau cu ochi buni varianta alegerilor, în condițiile în care acest partid a evitat să organizeze și parțialele pentru locale, din rațiuni tot electorale.
Potrivit vicepremierului UDMR, PSD era de acord cu anticipatele, Kelemen Hunor nedând detalii privind poziționarea social-democraților. Însă surse social-democrate au precizat pentru „Adevărul” că PSD era de acord cu anticipatele pentru că social-democrații gândeau că înainte de a prelua ei guvernarea, partidul și-ar fi păstrat un 30-32%.
Se încarcă comentariile...
