Oana Țoiu acuză alianța PSD-AUR că a declanșat „o criză politică inutilă”. „Se simte direct în buzunarul românilor”

Ministra de Externe, Oana Țoiu, a afirmat vineri, 1 mai, că moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR împotriva Guvernului Bolojan „se simte direct în buzunarul românilor”.

Oana Țoiu FOTO Profimedia

Oana Țoiu a vorbit despre moțiunea de cenzură care urmează să fie votată pe 5 mai, afirmând că în momentul de față „suntem într-o criză politică inutilă” și care putea fi evitată.

„România trebuie să reconfirme direcția pro-europeană, nu prin declarații, prin decizii. În primul rând, fiecare dintre noi ca parlamentari suntem datori față de cei care ne-ați dat putere din vot”, a declarat Oana Țoiu la Digi24.

Ea a afirmat totodată că am ajuns „un curs istoric al leului, impactul deciziilor acestor partide, de a depune moțiune de cenzură, se simte direct în buzunarul românilor” și că acest lucru înseamnă „rate mai mari, curs al leului negativ, dar dincolo de asta se simte îngrijorarea partenerilor noștri internaționali privind direcția României”.

„Suntem într-o criză politică inutilă, evitabilă, o criză politică declanșată iresponsabil, suprapusă cu crize de securitate, suprapusă cu crize pe care românii le înțeleg foarte bine privind prețul la energie, suprapusă pe instabilitatea din regiune și războiul de la graniță. Nu era deloc necesară această criză și nu era deloc momentul”, a adăugat Oana Țoiu.

Desecretizarea dosarelor din perioada de tranziție

Ministra de Externe a vorbit totodată și despre desecretizarea celor 5.000 de dosare diplomatice din primii ani de tranziție din arhivele MAE, afirmând că „e dreptul poporului român la informații care îl privesc”.

Întrebată despre speculațiile apărute în spațiul public, potrivit cărora numele fostului candidat independent în alegerile prezidențiale anulate în 2024, Călin Georgescu, ar putea apărea în informațiile declasificate, aceasta a replicat că „nu are legătură directă”.

Amintim că Oana Țoiu a anunțat, joi, declasificarea a peste 5.000 de dosare diplomatice din primii ani de după 1989. Este vorba despre peste 5.000 de dosare ce includ informații despre alegerile din mai 1990, mineriadele, vizita Regele Mihai I al României, dar și corespondența cu fosta Uniunea Sovietică.