Nicolae Ciucă a primit-o pe Maia Sandu la Palatul Victoria. Preşedinta Republicii Moldova a mulţumit pentru sprijinul oferit de România

Maia Sandu şi Nicolae CiucăFOTO: gov.ro

Maia Sandu, aflată în România la invitaţia preşedintelui Klaus Iohannis, a avut o întrevedere la Palatul Victoria cu premierul Nicolae Ciucă, pe tema celor doi  lideri fiind teme ca securitatea energetică, gestionarea crizei refugiaţilor şi efectele agresiunii Rusiei asupra Ucraieni.

Cei doi oficiali au discutat despre securitatea energetică, gestionarea crizei refugiaţilor, asigurarea stabilităţii politice şi evoluţii ale situaţiei de securitate regională, în contextul agresiunii militare a Rusiei în Ucraina. 

 „Premierul României a salutat progresul Republicii Moldova in ceea ce priveste consolidarea perspectivei integrării în Uniunea Europeană, alături de Ucraina, prin obţinerea statului de stat candidat. Punctele cheie ce însoţesc această decizie, adoptate în Consiliul European, trebuie tratate cu deosebită atenţie, iar România va sprijini paşii necesari ce vizeaza reformele solicitate şi deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, a mentionat seful Executivului. Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a subliniat importanta stabilitatii politice, in contextul crizelor suprapuse pe care le resimt cetăţenii Romaniei, Republicii Moldova şi populaţia celorlalte state” , se arată în comunicatul transmis de Guvern.

Maia Sandu a mulţumit pentru sprijinul României, dar şi pentru susţinerea politică pentru atingerea drumul european al Republicii Moldova. 

„În acest context, este esenţial rolul guvernării reformiste de la Chişinău, alături de dorinţa de prezervare a integrităţii şi transparenţei actelor guvernării şi de sprijinul deosebit la nivelul capitalelor statelor membre pentru a obţine această decizie din partea Uniunii Europene. Cei doi înalţi oficiali au avut un schimb detaliat de idei în legătură cu situaţia securităţii regionale şi perspectivele impactului războiului din Ucraina şi a dezvoltărilor sale asupra chestiunilor umanitare, valurilor posibile de refugiaţi, stabilităţii politice, inflaţiei şi costurilor economice viitoare determinate de preţurile energetice şi deficitele datorate rupturilor în lanţurile de aprovizionare” , transmite Executivul.