Negocieri pentru guvernare: mai multe ministere, pensii mărite, dispută privind cota progresivă

Florin Cîţu şi Marcel Ciolacu, liderii principalelor partide ale noii coaliţii FOTO Inquam Photos / George Calin

Noul Guvern va avea cel puţin 20 de ministere, partidele s-au înţeles pe mărirea pensiilor, însă în continuare sunt disensiuni în ceea ce priveşte cine va da premierul, dar şi în privinţa trecerii de la cota unică la impozitarea progresivă.

Bilanţul primei zile de negocieri a fost prezentat de Gheorghe Flutur, unul dintre prim-vicepreşedinţii PNL, care a enunţat mai multe puncte evidente din programele PNL şi PSD, cum ar fi dorinţa de a nu fi crescute taxele şi impozitele în următorii ani, respectarea statului de drept şi angajamentul privind ridicarea MCV, parteneriatul aprofundat cu Statele Unite şi creşterea rolului României în NATO şi UE sau politici noi privind românii de pretutindeni.

Însă forţele din noua coaliţie au avut dispute pe teme mai sensibile, cum ar fi cota unică (aflată acum în vigoare) versus cotă progresivă de impozitare. „Noi dorim păstrarea cotei unice, PSD vrea impozitare progresivă”, a precizat Gheorghe Flutur, care a lansat şi câteva săgeţi către PSD. „Egalitarismul a fost în comunism şi nu a dat rezultate”, a completat liberalul.

Pe de altă parte, Sorin Grindeanu a anunţat că PSD nu renunţă la creşterea salariului minim de la 1 ianuarie, majorarea pensiei minime de la 800 la 1.000 de lei, precum şi mărirea cu 11% a punctului de pensie, iar alocaţiile să crească „conform legii”. Acest conform legii înseamnă că alocaţiile copiilor cu vârste între 2 şi 18 ani să fie de 300 de lei de la 1 ianuarie 2022, iar cele pentru copiii cu vârste cuprinse între 0 şi 2 ani la 600 de lei. Grindeanu a şi prezentat unele soluţii pentru a găsi bani pentru creşterile de alocaţii, pensii şi salarii.

„Prima ar fi taxarea luxului. Nu o inventăm noi. Toate ţările civilizate au asta. Vrei iaht, plăteşti în plus, vrei maşini de sute de mii de euro, plăteşti în plus”, a precizat Grindeanu. De asemenea, o a doua soluţie este creşterea ratei de colectare a taxelor, iar a treia cale este combaterea evaziunii fiscale.

De altfel, social-democratul susţine că şi liberalii sunt de acord cu o mărire a pensiilor cu 11%. „Există spaţiu de creştere a punctului de pensie. Au fost şi cei de la PNL de acord”, a declarat Grindeanu, bifând o primă victorie a PSD la negocieri. Anterior, Raluca Turcan anunţase într-un interviu pentru Profit că Guvernul analizează o creştere a punctului de pensii între 6% şi 12%, după ce mult timp liberalii vorbiseră de o mărire de doar 6%.

Sursele de finanţare şi problema SIIJ

Florin Cîţu a fost mai rezervat în ceea ce priveşte tema creşterii diferitelor tipuri de venituri, însă a subliniat că acest lucru ar urma să aibă loc în măsura în care este respectată „traiectoria deficitului bugetar” şi fără a lua bani de la investiţii.

Problema desfiinţării Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie a rămas în continuare în aer. Liberalii au pus pe masă propunerea lor de desfiinţare a SIIJ, agreată cu UDMR anterior, în timp ce PSD se opune. Răspunsul privind soluţia de compromis ar urma să fie găsit împreună de partide joi. „MCV include ca obiectiv de referinţă desfiinţarea SIIJ”, susţin surse participante, pentru „Adevărul”.

Kelemen Hunor dă din casă

Cu toate că liderii PNL şi PSD au fost reticenţi în a vorbi despre negocierile pe funcţia de premier şi pe problema numărului de ministere, Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, a fost mult mai deschis, prezentând unele blocaje la nivel de discuţii. În primul rând, liderul UDMR a recunoscut că una dintre dificultăţile coaliţiei care se conturează este ce partid să dea premierul. „Aici ne-am blocat. PNL nu acceptă pe PSD să vină cu propunere de premier, PSD nu acceptă PNL cu propunere de premier. Ambele partide vor şi să fie preşedintele partidului. S-a pus propunerea să fie o rotaţie în trei”, a declarat Kelemen Hunor, într-un interviu pentru Digi24.

Liderul UDMR a venit cu precizări şi despre arhitectura Guvernului, subliniind că sunt discuţii ca Ministerul Cercetării să fie alipit Educaţiei, secretarul general al Guvernului să fie membru al Executivului, dar şi apariţia unui Minister al Familiei. Surse politice din PNL au precizat pentru „Adevărul” că de sine stătătoare ar putea fi şi Comunicaţiile şi Mediul de Afaceri, în prezent la Ministerul Transporturilor, respectiv la Ministerul Economiei. „Se creionează 20-21 de ministere”, a punctat Kelemen Hunor. Pe de altă parte, Cîţu a precizat că discuţii concrete sunt privind noul Minister al Familiei şi cel privind Mediul de Afaceri.