Ministerul Cercetării, clarificări legate de Legea securității cibernetice
0Ministerul Cercetării vine cu o serie de precizări legate de proiectul de lege privind securitatea şi apărarea cibernetică a României, aflat în transparenţă decizională, după ce unii reprezentanți ai societății civile au criticat anumite prevederi.
„Proiectul de lege privind securitatea şi apărarea cibernetică a României a fost preluat de către MCID de la Ministerul Apărării Naţionale, în scopul includerii componentei civile şi a completării normelor care guvernează şi facilitează securitatea cibernetică la nivel naţional. În prima versiune a proiectului de lege, anterior preluării de către MCID, acesta a fost elaborat de către un grup de lucru format din toate autorităţile care sunt în prezent avizatoare ale proiectului de lege, coordonat de către MApN”, se arată în comunicatul de presă, citat de News.ro.
„MCID iniţiază proiectul de lege în calitate de coordonator de reformă PNRR pe Componenta C7 - Transformare digitală, reforma 3, conform Anexei la OUG nr. 124/2021 coroborat cu Acordul de finanţare dintre MIPE şi MCID.În procesul de elaborare a legii, MCID a colaborat cu Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică, în calitatea sa de autoritate naţională în domeniul securităţii cibernetice civile, conform OUG nr. 104/2021. De asemenea, MCID a colaborat şi cu Serviciul Român de Informaţii, pe componentele legii ce privesc securitatea naţională a României, respectiv activitatea de cyber intelligence”, mai arată sursa citată.
Instituția menționează că proiectul de lege este redactat în strictă concordanţă cu Decizia CCR nr. 17/2015, fiind excluse toate cazurile în care, fără mandat judecătoresc, ar putea fi preluate date sau ar putea fi accesate reţele şi sisteme informatice ale unor persoane fizice sau juridice de drept privat.
Precizări despre instituții
„MCID apreciază utilă partajarea mai clară a atribuţiilor autorităţilor publice prevăzute la art. 10 din proiectul de lege. În prezent, logica legii urmăreşte asigurarea securităţii cibernetice a reţelelor şi sistemelor informatice asupra cărora autorităţile publice prevăzute la art. 10 au atribuţii conform legilor lor de organizare şi funcţionare sau altor legi speciale care le dau astfel de atribuţii.
De asemenea, autorităţi precum SRI, SIE, MAPN, MAI şi SPP, în calitate de autorităţi cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, au atribuţii de asigurare a prevenirii şi combaterii acelor ameninţări de securitate cibernetică care constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale a României, conform art. 3 din Legea nr. 51/1991. De aceea, în lumina asigurării unei protecţii conforme în domeniul cyber intelligence, prin prezentul proiect de lege se completează şi Legea nr. 51/1991 cu noi tipuri de ameninţări cibernetice la adresa securităţii naţionale a României”, mai arată sursa citată.
De asemenea, se mai precizeacă că în elaborarea prezentului proiect de lege s-a avut în vedere armonizarea şi evitarea suprapunerilor cu legile existente, în mod particular în privinţa setului de măsuri care este enunţat şi detaliat în raport cu transpunerea Directivei NIS, printre care şi obligaţiile de raportare a incidentelor cibernetice.
Reacția vine după ce Asociația pentru Tehnologie și Internet (APTI) a atras ateția că unele instituții de forță ar urma să primească un acces sporit și discreționar la problemele de securitate și la datele persoanelor private.
Se încarcă comentariile...
