Mai multe organizații cer respingerea modificării Codului Penal propusă de premier și șeful MAI
0Mai multe organizații acuză că modificarea Codului Penal, propusă prin proiectul depus de premier și șeful MAI la Senat, încalcă Constituția, restrângând drepturile cetățenilor. Constituționaliștii subliniază însă că legiuitorul are oportunitatea de a înăspri regimul pedepselor.
În contextul în care actuala formă a legii definește tulburarea liniștii publice ca fiind „fapta persoanei care, în public, prin violențe comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin amenințări sau atingeri grave aduse demnității persoanelor, tulbură ordinea și liniștea publică se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă”, actuala modificare introduce elemente agranvante și prevede majorarea pedepselor.
Ce prevede modificarea
Astfel, modificarea propusă prevede modificarea articolului cu următoarea formă: „fapta persoanei care, în public, prin violente comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin amenințări sau atingeri grave aduse demnității persoanelor, tulbură ordinea și liniștea publică se pedepsește cu închisoare de la 1 an la 5 ani”.
De asemenea, modificarea prevede și adăugarea unui alineat, care arată că: „dacă fapta prevazuta la alin. (1) este săvârșită de catre:
a) două sau mai multe persoane împreuna;
b) o persoană avand asupra sa o arma de foc, un obiect, un dispozitiv, o substanță sau un animal ce pot pune în pericol viața, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor,
pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani”.
9 asociații acuză restricționarea libertăților
Modificarea adusă de proiectul de lege asupra articolului, care prevede tulburarea liniștii publice, este condamnată de 9 asociații, care susțin că încalcă libertatea întrunirilor , prevăzut în articolul 39 al Constituției: „Mitingurile, demonstraţiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere şi se pot organiza şi desfăşura numai în mod paşnic, fără nici un fel de arme”, prevede Constituția.
„Solicităm ferm Parlamentului României să respingă această nouă propunere de modificare a Codului Penal care vizează restrângerea libertății întrunirilor, garantată de Art. 39 din Constituția României”, transmit semnatarii.
Ce spun experții
Fostul președinte CCR, Augustin Zegrean, a subliniat pentru „Adevărul” că „politica penală este competența exclusivă a Parlamentului”, iar Legislativul „dacă consideră că este necesară o astfel de majorare de la 1 la 5, la 2 la 7 ani, Curtea Constituțională nu poate să oprească asta”, arătând că nici Constituția nu impune limite pe pedepse, iar „Parlamentul face și desface legile în acest domeniu”.
Fostul judecător constituțional a mai subliniat că deocamdată modificarea este o propunere, care urmează să treacă prin dezbaterea Parlamentului.
„Nu are nicio legătură cu Constituția, să majorezi sau să micșorezi pedepse este atributul exclusiv al Parlamentului”, a conchis Zegrean, admițând însă că în cazul unei pedepse maxime pe forma de modificare a legii, pedepsele nu mai pot fi suspendate.
Și fostul judecător Petre Lăzăroiu a punctat că „nu are nicio legătură cu constituționalitatea”.
„Este aprecierea statului pentru politica sa penală”, a mai explicat Petre Lăzăroiu, „dacă nivelul infracționalității a crescut”, nedând șanse să fie admisă o sesizare asupra legii la CCR.
Se încarcă comentariile...
