Lupte pentru putere în PMP. Cine este Cătălin Bulf, secretarul general al formaţiunii: CV controversat şi sume inexacte în declaraţiile de avere
0
Demisia lui Eugen Tomac de la şefia PMP a însemnat începerea luptelor interne pentru putere în formaţiunea fondată de Traian Băsescu, în urma cărora unul dintre cei mai influenţi oameni din formaţiune a ieşit Cătălin Bulf, actual secretar general al partidului, o persoană cu un CV controversat.
Fost secretar de stat în Ministerul Economiei, numit în perioada Guvernului condus de Ludovic Orban şi cu un trecut controversat, Cătălin Bulf este în prezent secretar general al PMP. Conform declaraţiei de avere din 2019 a unui coleg de partid, Daniel-Florin Lupu, consilier local din partea PMP la Primăria Sectorului 3 din Bucureşti, Cătălin Bulf ar fi primit un împrumut consistent pe care nu l-a declarat. Consilierul a scris în declaraţia de avere că i-a acordat lui Bulf un împrumut în nume personal în valoare de 250.000 de lei. Împrumutul nu figurează însă pe lista de datorii a lui Cătălin Bulf, nici în declaraţia de avere completată în 2019, nici în cea completată în anul 2020. De exemplu, în 2019, Cornel Bulf a completat faptul că a primit de la Constantin Bulf 400.000 de lei. Acelaşi lucru apare şi în declaraţia de avere pe 2020, ceea ce înseamnă că secretarul general al PMP nu a omis capitolul datorii. Surse politice susţin că e în atenţia ANI pentru unele aspecte legate de averea sa.
Cătălin Bulf a câştigat notorietate în urma scandalului internaţional legat de programul „Petrol contra Hrană”, firma sa fiind suspectată că făcea comerţ ilicit cu petrol irakian în timpul lui Saddam Hussein, potrivit Profit.ro. Pe scurt, în anii 90, a avut loc un program umanitar destinat Irakului, denumit generic „Petrol contra Hrană”, prin care statul arab, condus de Saddam Hussein, aflat sub embargo, adică putea vinde anumite cantităţi de petrol, controlat, pentru a putea cumpăra alimente şi medicamente.
În 2005, o comisie de anchetă independentă a ONU (comisia Volcker) a făcut publică implicarea „Bulf Drilling”, firmă care îi aparţinea politicianului argeşean în demersuri ilicite cu petrol irakian. Potrivit unor informaţii apărute în spaţiul public, firma ar fi fost chiar recompensată de fostul dictator Saddam Hussein.
Totodată, Bulf ar fi vândut echipamente destinate extragerii petrolului, produse de SC Baza de Ateliere şi Transporturi Târgovişte SA în Irak, potrivit presei locale şi România Liberă, existând suspiciunea că demersul ar fi fost cunoscut şi chiar susţinut de preşedintele României de la acel moment, Traian Băsescu.
În plus, procurorii DIICOT l-au cercetat în trecut pe Cătălin Bulf pentru spălare de bani într-un dosar ce priveşte devalizarea societăţilor Foraj Sonde Bucureşti şi Moreni, potrivit HotNews.ro. Bulf a fost asociat cu doctorul Raad Halool, în firma Bulf Drilling&Oil Servicii, până în 2003, când irakianul a plecat din România, fiind declarat indezirabil, şi a predat afacerea soţiei sale, Angela Halool. Doctorul Halool a fost preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Irakiene din Bagdad şi a făcut parte din prima celula de criză, formată la Ambasada României din capitala irakiană, în timpul răpirii jurnaliştilor Ovidiu Ohanesian, Florin Mişcoci şi Marie Jeanne Ion, potrivit ziarulprofit.ro.
În 2006 a fost urmărit penal pentru devalizarea Foraj Sonde Bucureşti. Procurorii au început tot atunci un dosar şi pentru devalizarea Foraj Sonde Moreni. De numele lui Bulf se mai leagă şi o serie de privatizări eşuate, realizate în anii 2000. De altfel, în presă a şi fost numit „artizanul privatizărilor dubioase”. Dintre acestea se remarcă cazul Comcereal Târgovişte de la Fondul Proprietăţii de Stat. În comisia de licitaţie era şi Cristina Geyment, sora lui Cătălin Bulf. O altă astfel de privatizare este cea privind BAT Târgovişte. Odată cu această afacere Bulf începe să cumpere societăţile de foraj din Dâmboviţa, Bucureşti sau Brăila. Toate aveau contact de afaceri cu SNP Petrom.
Se încarcă comentariile...
