Legile justiţiei, la mâna partidelor. Ce modificări vor să facă politicienii
0Legile justiţiei vor fi dezbătute miercuri în comisia parlamentară specială, urmând ca juriștii din legislativ să ia în discuţie amendamentele depuse de partidele parlamentare.
Partidele au depus mai multe amendamente la legile justiţiei, proiectul fiind amendat inclusiv de PNL, formaţiune de la care provine ministrul sub conducerea căruia a fost finalizat, potrivit unei analize a mainnews.ro.
Astfel, printre propunerile PNL este înfiinţarea unei funcţii de prim-vicepreşedinte la nivelul instanţei supreme.
UDMR propune ca procurorii să fie numiți la DNA sau la DIICOT numai dacă au grad profesional de Parchet General, AUR vrea ca membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să răspundă „în fața întregii societăți” și să fie create completuri specializate în „cauze cu profesioniști” la nivelul curților de apel și al tribunalelor, iar USR vrea o nouă formulă de calcul pentru pensiile magistraților și propune o serie de filtre prin care să se asigure că magistrații nu au făcut parte din servicii.
PSD, prin vocea lui Marcel Ciolacu, a anunţat că nu va depunde amendamente la proiecte, potrivit G4Media. Asta nu înseamnă că formaţiunea nu ar putea susţine modificările propuse de alte partide.
UDMR, condiţii pentru DNA şi DIICOT
De altfel, G4Media prezintă un amendament care, potrivit experţilor consultaţi de publicaţie, ar putea bloca activitatea DNA şi DIICOT. Mai exact, procurorii pot fi detașați la DNA sau la DIICOT „numai dacă au dobândit gradul profesional de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”.
PNL amendamente la proiectul lui Predoiu
Deși cele trei proiecte au fost inițiate de ministrul PNL al Justiției, Cătălin Predoiu, liberalii au depus la rândul lor o serie de amendamente. Cel principal propune crearea unei noi funcții de conducere la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, de prim-vicepreședinte, care ar urma să fie similară celei de la Parchetul General, de prim-adjunct al procurorului general.
PNL mai cere organizarea centralizată, la nivel național, a concursului de promovare a procurorilor în parchete și crearea unei comisii naționale de evaluare formată din:
- procurori cu grad profesional de Parchet General sau formatori la INM (pentru promovarea la PÎCCJ);
- procurori cu grad de Parchet General, procurori cu grad de parchet de pe lângă curtea de apel sau formatori la INM (pentru promovarea la parchetele de pe lângă curțile de apel);
- procurori cu grad de Parchet General, procurori cu grad de parchet de pe lângă curtea de apel, procurori cu grad pentru parchet de pe lângă tribunal sau formatori la INM (pentru promovarea la parchetele de pe lângă tribunale);
PNL a depus amendamente și în ceea ce privește acțiunea disciplinară.
Liberalii arată că „singurul titular al acțiunii disciplinare rămâne Inspecția Judiciară”, după ce în proiectele adoptate de Guvern era prevăzut că și președintele ÎCCJ și Procurorul General al României pot începe acțiunea disicplinară.
„Inspecția Judiciară se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată în scris și motivat de orice persoană interesată, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu abaterile disciplinare săvârșite de judecători și procurori”, este un amendament depus de PNL și care se regăsește și pe lista de amendamente depuse de USR.
Totodată, PNL asimilează funcționarii publici și personalul contractual din cadrul Inspecției Judiciare cu personalul corespunzător din Parlament, potrivit unui alt amendament.
Liberalii au mai propus ca directorii direcțiilor de inspecție să fie revocați de CSM la solicitarea motivată a cel puțin 3 membri ai secției corespunzătoare sau a inspectorului-șef.
PNL își mai dorește ca delegarea procurorilor la DNA și la DIICOT să poată fi făcută o singură dată, pentru cel mult un an, „fără a fi necesar gradul profesional(…), dar cu respectarea condițiilor de vechime prevăzută de lege pentru numirea în funcția de procuror la aceste structuri specializate”.
USD propune modificarea modului de calcul al pensiei
USR propune ca, în principal, Institutul Național al Magistraturii (INM) să aibă mai multe atribuții în procesul de selecție al judecătorilor/procurorilor decât Consiliul Superior al Magistraturii (cum este prevăzut în forma adoptată de Guvern).
Totodată, partidul de opoziție propune ca, înainte de numirea unor magistrați, să se verifice dacă au avut „calitatea de agent sau colaborator cu organele de securitate, ca poliție politică”, potrivit documentelor consultate de mainnews.ro.
Eliberarea din funcție a judecătorilor și procurorilor, în viziunea USR, s-ar face la propunerea Plenului CSM (în forma adoptată de Guvern eliberarea din funcție se face la propunerea Secției corespunzătoare a CSM).
În ceea ce privește pensiile magistraților, forma actuală a proiectelor prevede că pensia de serviciu este calculată „în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”.
USR propune „o pensie de serviciu în cuantum de 85% din baza de calcul reprezentată de valoarea netă a indemnizației de încadrare brută lunară și a sporurilor permanente avute în ultima lună integrală de activitate înainte de data pensionării”.
Totodată, la cuantumul pensiei de serviciu se adaugă „câte 2% din baza de calcul, fără a putea depăși 95% din valoarea acesteia”, pentru fiecare an care depășește vechimea prevăzută (cel puțin 25 de ani), potrivit unui amendament USR. Legea prevede 1% în plus din baza de calcul.
USR propune și eliminarea mai multor articole incluse în proiectele de pe masa Parlamentului:
- „Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, în exercitarea atribuţiilor, să se abţină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare, în orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului – legislativă şi executivă” (articol eliminat și de PNL);
- „Judecătorii şi procurorii, membri aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii care îndeplinesc o funcție de conducere în cadrul unei instanţe sau unui parchet au dreptul, la încetarea mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, să revină pe funcţia de conducere deţinută anterior, care este rezervată”
Partidul vrea să schimbe și procesul de alegere a președintelui și vicepreședintelui Consiliului Superior al Magistraturii.
Forma actuală a proiectelor prevede că cel puțin 15 membri ai Consiliului, cu votul majorității, aleg conducerile CSM, în timp ce forma propusă de USR arată că trebuie asigurată prezența a cel puțin 2 treimi din membrii secțiilor, cu votul majorității membrilor.
USR mai vrea ca, pe lângă numirea și revocarea conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția pentru judecători a CSM să mai poată dispună delegarea și detașarea judecătorilor „în condițiile legii”.
Totodată, partidul de opoziție propune ca ministrul Justiției, președintele CSM, președintele ÎCCJ și procurorul general al PÎCCJ să formeze Consiliul de management strategic.
„Consiliul dezbate toate chestiunile de ordin financiar și organizatoric ce au sau pot avea un impact asupra funcționării întregului sistem judiciar şi este responsabil de urmărirea implementării măsurilor necesare pentru aplicarea strategiilor de dezvoltare a sistemului judiciar”, se arată în amendamentele USR.
AUR vrea ca CSM să răspundă în fața „întregii societăți”
AUR a depus un amendament la proiectul privind organizarea CSM, prin care arată că membrii Consiliului trebuie să răspundă „în fața întregii societăți pentru activitatea desfășurată în exercitarea mandatului”, potrivit documentelor consultate de sursa citată.
Totodată, partidul condus de George Simion propune ca reprezentanții societății civile din plenul CSM să fie „specialiști în domeniul dreptului, cu o vechime de cel puţin 18 ani într-o profesie juridică sau în învăţământul juridic superior”.
În proiectul adoptat de Guvern este prevăzută o vechime de cel puțin 10 ani în activitatea juridică.
Totodată, AUR vrea să adauge completuri specializate în „cauze cu profesioniști” la curți de apel și la tribunale.
În plus, la nivelul fiecărei secții de la curți de apel, tribunale și judecătorii, AUR își dorește organizarea lunară a unor ședințe „de unificare a practicii” în care să se stabilească „conduita juridică unitară de urmat pentru aplicarea unitară a legii”.
„Să nu mai fie situații în care la aceiași instanță sunt date hotărâri diferite pe situații identice. În măsura în care practica unificată la nivelul unei instanțe este diferita de cea de la nivelul altei instanțe se aplică mecanismul de unificare prevăzut deja de lege la nivelul Înaltei Curți de Casație și Jusiție. Este inadmisibil ca aceiași instanță să aplice în mod diferit legea”, este motivarea AUR.
AUR mai propune ca procurorii care investighează infracțiunile săvârșite de magistrați (odată cu desființarea fostei Secții Speciale) să îl aibă drept procuror ierarhic superior pe adjunctul procurorului șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului General.
„Este numit de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pe baza desemnării acestuia de către plenul Consiliului Superior al Magistraturii în aceleași condiții ca și procurorii anume desemnați cu investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați”, se mai arată în amendamentul depus de AUR.
Se încarcă comentariile...
