Iohannis a subliniat necesitatea găsirii celor mai bune soluţii pentru revizuirea Cadrului Financiar Multianual la Consiliul European

Președintele Klaus Iohannis s-a pronunţat pentru identificarea celor mai bune soluţii pentru revizuirea Cadrului Financiar Multianual, la Reuniunea de Vară consiliului European. 

  Președintele României, Klaus Iohannis, a participat, în perioada 29-30 iunie 2023, la reuniunea Consiliului European, care s-a desfășurat la Bruxelles, Regatul Belgiei. Potrivit unui comunicat transmis de Administrația Prezidențială, în cadrul discuțiilor, „șefii de stat și de guvern europeni au continuat dialogul pe tema răspunsului Uniunii la agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei și au reiterat susținerea puternică a UE pentru Ucraina, atât timp cât va fi necesar, cu accent atât pe sustenabilitatea acestui sprijin, cât și pe satisfacerea celor mai presante nevoi ale Ucraine”.

De altfel, în cadrul intervenției sale la Consiliul European, „președintele României a evidențiat sprijinul robust acordat până în prezent de România Ucrainei și a pledat pentru continuarea unei susțineri substanțiale la nivel european pentru acest stat pe toate palierele – financiar, economic, militar, umanitar”.

De asemenea, a arătat că, „în calitate de stat vecin care contribuie la alternativele durabile pentru comerțul și dezvoltarea economică ale Ucrainei pe termen lung, România va juca un rol activ în reconstrucția Ucrainei, referindu-se inclusiv la participarea țării noastre la recenta Conferință de la Londra dedicată acestei teme. Președintele României a informat, totodată, cu privire la găzduirea, de către România, în perioada 6-7 septembrie 2023, a Summitului Inițiativei celor Trei Mări, indicând că proiectele strategice dezvoltate sub egida acestei inițiative vor putea contribui la îmbunătățirea conectivității Ucrainei cu UE”.

Potrivit sursei citate, „în ceea ce privește aderarea la Uniunea Europeană a Ucrainei și a Republicii Moldova, liderii europeni au recunoscut angajamentul și eforturile substanțiale ale celor două state în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor de aderare și au reiterat continuarea sprijinului UE în acest sens”.

De asemenea, președintele Klaus Iohannis a adresat mulțumiri Comisiei Europene și Președintei Ursula von der Leyen pentru sprijinul acordat Republicii Moldova, subliniind „relevanța valorificării actualei ferestre de oportunitate prin ancorarea ireversibilă a Republicii Moldova și a cetățenilor săi pe calea europeană”.

Deschiderea negocierilor de aderare la UE pentru Ucraina și Moldova

În ceea ce privește procesul de extindere, șeful statului român a evocat imaginea generală pozitivă referitoare la progresele înregistrate atât de Ucraina, cât și de Republica Moldova și „a evidențiat că există o bază bună pentru o decizie a Consiliului European în 2023 privind deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu ambii parteneri”.

Potrivit sursei citate, în cadrul Consiliului European, liderii europeni au avut un schimb de opinii și cu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, privind consolidarea securității, iar președintele României a subliniat că „Federația Rusă va continua să fie principala sursă de instabilitate și cea mai importantă amenințare directă la adresa securității europene, acesta fiind încă un motiv pentru a sprijini în continuare Ucraina și Republica Moldova și pentru a continua consolidarea Flancului Estic al Alianței Nord-Atlantice”.

Președintele Klaus Iohannis a pledat pentru unitate și solidaritate NATO - UE

Președintele a pledat și pentru o cooperare onestă și profundă între UE și NATO. 

Potrivit sursei citate, „Consiliul European a abordat, la solicitarea României, provocările generate de crizele trans-sectoriale și transfrontaliere, agravate de schimbările climatice și de mediul de securitate în evoluție din Europa și la nivel global, și a evidențiat importanța dezvoltării rezilienței în domenii strategice printr-o abordare orizontală a tuturor crizelor în ceea ce privește pregătirea și mecanismele de răspuns în domeniul protecției civile”.

Președintele României „a arătat că evoluțiile dramatice din Ucraina, precum și provocările tot mai mari generate de schimbările climatice sunt argumente presante pentru a ne reînnoi reflecția asupra acțiunii comune a UE pentru pregătirea și răspunsul la crize, inclusiv prin instrumentul esențial al Mecanismului Uniunii Europene de protecție civilă, în continuarea Concluziilor Consiliului European pe această temă din decembrie 2021”, a mai arătat sursa citată. 

Pe plan economic, liderii europeni au convenit asupra unei serii de linii de acțiune, în vederea consolidării politicii industriale, Pieței Unice și a competitivității și productivității europene.

Președintele Klaus Iohannis „a pledat, totodată, și pentru continuarea dialogului cu SUA pe tema efectelor Actului privind Reducerea Inflației asupra economiei europene și a subliniat că parteneriatul UE – SUA este esențial pentru stimularea capacităților Uniunii în sectoarele industriale de importanță strategică”. 

 Potrivit sursei citate, „președintele României a mulțumit Președintelui Comisiei Europene pentru eforturile depuse în elaborarea și prezentarea propunerilor de revizuire a Cadrului Financiar Multianual într-un timp record, menționând că, la o primă evaluare, propunerea reușește să găsească un echilibru între ajustarea bugetului în funcție de noile priorități și evoluții, păstrând totodată structura generală a exercițiului și predictibilitatea fluxurilor financiare”. 

De asemenea, „Klaus Iohannis s-a referit la cele două noutăți majore în bugetul revizuit, acestea fiind noua Facilitate pentru Ucraina și revizuirea Fondului de suveranitate / STEP, indicând necesitatea unei analize tehnice aprofundate în cadrul Consiliului UE pe aceste propuneri. Președintele României s-a pronunțat și pentru identificarea celor mai bune soluții pentru revizuirea Cadrului Financiar Multianual, în urma unor analize temeinice”.

În ceea ce privește securitatea și apărarea, „președintele Klaus Iohannis a accentuat necesitatea de a continua eforturile în vederea dezvoltării bazei tehnologice și industriale europene în sectorul de apărare, inclusiv printr-o finanțare adecvată și crearea și modernizarea liniilor de producție din Europa Centrală și de Est, insistând, totodată, pe consolidarea cooperării cu NATO”.

Proiectul pilot pentru migrație, un model de îmbunătățire 

Pe tema migrației, președintele „a apreciat progresele realizate în implementarea Concluziilor Consiliului European din 9 februarie 2023, la care România a contribuit de manieră proactivă, inclusiv prin implementarea unui proiect-pilot la granița cu Serbia. Președintele Klaus Iohannis a arătat că procedurile de înregistrare de la frontiera cu Serbia aplicate în cadrul acestui proiect-pilot pot servi drept model pentru îmbunătățirea acestor procese la nivel european și a subliniat că eforturile recente ale țării noastre în implementarea proiectului reconfirmă angajamentul solid al țării noastre pentru protecția eficientă a frontierelor externe ale Uniunii”.

„Totodată, Președintele României a salutat acordul recent al miniștrilor pentru Afaceri Interne asupra unor dosare legislative importante din Pactul privind Migrația și Azilul, reiterând abordarea constructivă pe care țara noastră a avut-o în acest proces. Președintele Klaus Iohannis a exprimat încrederea în eforturile susținute ale Comisiei Europene și ale viitoarei Președinții spaniole a Consiliului UE în definirea și implementarea unor soluții durabile în domeniul migrației la nivel european”, a mai arătat sursa citată.

Președintele României a exprimat sprijinul pentru recalibrarea relațiilor UE cu China și a salutat oportunitatea reprezentată de Summitul UE-CELAC pentru relansarea parteneriatului cu statele din regiune. 

În cadrul discuțiilor referitoare la agenda de relații externe, liderii europeni au condamnat violențele din nordul Kosovo și a fost lansat un apel pentru detensionarea imediată a situației, a mai relatat sursa citată. 

FOTO Administrația Prezidențială