Guvernul pune cruce alegerilor parțiale. Zeci de localități nu au primar
062 de localități din România nu au primar, iar Guvernul nu dă semne că ar organiza alegeri parțiale, lucru posibil până cel târziu la final de septembrie, în caz contrar fiind așteptate alegerile la termen din 2024.
La intervale de câteva luni, în ultimii ani, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a informat constant guvernanții care e situația privind localitățile fără primar, dar acest lucru nu i-a înduplecat pe cei care au fost sau sunt pe scaunul de premier să organizeze alegeri parțiale, deși sunt UAT-uri (unități administrativ-teritoriale) fără edil de doi ani.
Ultima informare a AEP către Guvern e din 20 iulie, potrivit unui răspuns dat pentru „Adevărul”. Conform instituției, nu mai puțin de 62 de localități sunt fără primar, din care șase sunt orașe: Sângeorz-Băi (Bistrița-Năsăud), Turceni (Gorj), Lugoj (Timiș), Valea lui Mihai (Bihor), Anina (Caraș-Severin) și Băilești (Dolj).
Cum s-a ajuns aici
Motivele funcţiilor vacante au fost nenumărate: decese ale edililor, condamnarea lor la închisoare, decizii de incompatibilitate, demisii din diferite motive etc. De exemplu, fostul primar din Jibert (Braşov), Iancu Boeriu, a fost omorât în bătaie de un consilier local, în martie 2022. Un alt fost edil, Traian Ogâgău (oraşul Sângeorz-Băi), a fost condamnat a doua oară într-o cauză penală (pentru conducere sub influenţa alcoolului), în august 2021, fiind lăsat fără mandat pentru a doua oară în doar doi ani.
Un alt primar, cel din Valea Salciei (Buzău), se afla la al şaselea mandat în fruntea instituţiei, dar s-a angajat în 2021 la Curtea de Conturi, aşa că a pus ghetele de edil în cui, după 21 de ani. O situaţie şi mai gravă e în comuna Blândeşti din Botoşani. Fostul primar a fost găsit în conflict de interese în aprilie 2021, iar viceprimarul care avea delegate atribuţiile a fost găsit şi el incompatibil în iunie 2022. Așadar, acum s-a ajuns ca o altă persoană să fie aleasă viceprimar, pentru a semna actele curente ale primăriei.
Problema este că în prezent avem o cursă contracronometru, în cazul în care mai sunt vizate alegerile parțiale. Legea privind alegerea autorităților locale spune clar: cu un an înainte de expirarea duratei normale a mandatului, nu pot fi organizate alegeri. Așadar, cel târziu spre jumătatea lui august trebuie dată Hotărârea de Guvern de organizare a alegerilor, pentru a se putea ține alegeri în 35 de zile, dat fiind că fostele locale au fost pe 27 septembrie 2020.
Decizie a instanței pentru organizare
Împotriva Guvernului au fost intentate mai multe procese privind obligarea emiterii HG-ului pentru parțiale. Unul dintre ele a fost al Partidului Forța Dreptei, condus de Ludovic Orban, care a și câștigat la Curtea de Apel, dar Guvernul a făcut recurs.
„Guvernul a depus recurs și dosarul e la ÎCCJ. Acum aproximativ o lună și jumătate am primit documentele de la ÎCCJ pentru a depune argumentele noastre, ca urmare a recursului Guvernului. Le-am depus pentru a demonta ce spun ei. Urmează să se stabilească termen la ÎCCJ”, a declarat Ludovic Orban pentru „Adevărul”.
Acesta a precizat că are și o plângere penală contra Guvernului României. „Am depus și o plângere penală și am primit din partea Parchetului de pe lângă ÎCCJ o adresă în care să detaliez faptele comise de cei din Guvern și să spun cine cred că sunt făptuiorii”, a completat fostul premier. „E o încălcare grosolană a democrației și a dreptului cetățenilor de a avea o administrație legitimă, care îi reprezintă. Acum sunt conduse de funcționari unele. Iar oamenii ăștia iau decizii importante, care angajează patrimoniul, sunt la mijloc și diferite fonduri. Vorbim de decizii care afectează pe termen lung comunitățile”, a mai precizat Orban pentru „Adevărul”.
Tăcere guvernamentală și la partide
Guvernul și partidele nu au deschidere prea mare pentru tema parțialelor. „Adevărul” a depus o solicitare în baza Legii 544 privind liberul acces la informații de interes public la Guvernul României în data de 19 iulie, pentru un răspuns privind organizarea sau nu a parțialelor. Termenul maxim de răspuns este de zece zile, putând fi extins la 30 de zile, dacă e considerat un volum mare de lucru.
Prin urmare, „Adevărul” l-a contactat pe purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, pentru un punct de vedere mai rapid. Acesta nu a oferit o poziție oficială, la obiect, privind parțialele, precizând că încă se încadrează legal Guvernul cu răspunsul pe solicitarea în baza Legii 544.
Ziarul a vrut să obțină puncte de vedere și de la partidele guvernamentale, PSD și PNL. Purtătorii de cuvânt ai liberalilor și social-democraților, Ionuţ Stroe şi Lucian Romașcanu, nu au venit cu o poziție până la închiderea ediției, cu toate că le-a fost solicitată, dat fiind că partidele lor sunt și cele care au cei mai mulți edili, plus că sunt decidente în treburile guvernării.
Din informațiile „Adevărul”, în următoarele zile ar putea fi o discuție privind această temă doar la PSD, unde liderii s-ar putea consulta dacă e cazul să sprijine un demers privind parțialele sau nu, însă șansele sunt mici, dat fiind că sunt „alte priorități” ale Puterii.
Se încarcă comentariile...
