Le-a ajuns cuţitul la os. Din păcate, incompetenţa guvernanţilor ne va duce, probabil, la pierderea banilor de la UE

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Avem un sistem bugetar de 1,25 milioane de bugetari cu 200.000 de posturi (20%) neocupate, dar bugetate. Cum se numeşte asta? Incompetenţă crasă şi nesimţire faţă de contribuabilii din care, unii, îşi iau de la gură să plătească taxele şi impozitele către stat. Și statul își bate joc de banii lor!

FOTO Inquam Photos/Octav Ganea
FOTO Inquam Photos/Octav Ganea

Adică, puteam funcţiona foarte bine doar cu 1 milion de bugetari, dar nimeni nu şi-a pus întrebarea de ce să bugetăm nişte posturi inutile? Şi ar fi rămas aşa, dacă nu venea măciucă pierderii banilor din PNRR şi a celor din exerciţiul financiar european în curs, din cauza deficitului bugetar.

Ministrul Câciu şi funcţionarii din minister nu ştiau că e o prostie să bugetezi 20% din posturi neocupate? Probabil ştiau, dar a venit ordin de la PSD să le păstreze pentru clientela politică! De noaptea minţii!

Și ne-am putea lipsi de înca 200.000 de bugetari, fără nicio pagubă!

La jumătatea anului 2023, sunt neîndeplinite 30 dintre cele 49 de jaloane ce trebuiau atinse în primele 2 trimestre ale anului. Toate aferente cererilor 3 și 4 din PNRR. Ce să facă premierul Ciolacu? Când a primit funcţia de premier nu s-a gândit la provocări?

Şi soluţiile găsite până acum nu rezolvă problema eliminării deficitului bugetar

Degeaba are fostul premier Ciucă o tresărire de conştiinţă:

„reducerea deficitului bugetar trebuie să înceapă cu tăierea unor cheltuieli ale statului, statul trebuie să ofere propriul său exemplu, înainte de a veni cu măsuri pentru cetăţeni şi mediul de afaceri.”

Dar cât a fost premier ce a făcut pentru reducerea deficitului bugetar? Nimic! Mai ales că la noi salariile bugetarilor reprezintă peste 30% din PIB, iar în ţări europene, stabile bugetar, sub 20% din PIB. N-a înţeles nimic fostul premier Ciucă din aceste cifre?

Reducerea celor 200.000 de posturi bugetare neocupate este o măsură bună pentru viitor, pentru asigurarea sustenabilităţii cheltuielilor bugetare. Acum nu reduce bugetul cu un procent important, pentru că posturile nu sunt salarizate. Doar cheltuieli indirecte prin reducerea numărului şefilor din instituţiile statului. Ori această reducere nu poate însemna în niciun caz 10 miliarde de lei, cât visează Marcel Ciolacu. Faţă de deficitul bugetar de la 30 iunie, estimat la 50 de miliarde de lei, e o nimica toată, un mizilic. Şi este cam singura măsură la care Coaliţia a căzut deja de acord. Au făcut un studiu de impact? Sau iau măsuri după ureche?

Alte măsuri vizate de PSD şi PNL au efect pe termen lung, poate în anii ce vin, ori noi trebuie să reducem deficitul în 2-3 luni, pentru a primi tranşa a treia din PNRR. Nici măcar tranşa a doua nu a venit, deşi era anunţată ca aprobată.

Fostul ministru al Fondurilor Europene, actualmente al Finanţelor, Marcel Boloș, a explicat că un deficit bugetar mai mare de 5% este exclus, dacă vrem banii din PNRR. Şi ştie ce vorbeşte. Timpul trece, deficitul creşte, banii nu mai vin. Asta este situaţia guvernării PSD-PNL, condusă de Ciolacu!

Alte măsuri discutate în coaliţie pentru reducerea deficitului bugetar sunt basme pentru copii, nu au la bază studii de impact, ci doar vise exotice.

Dispariţia TVA de 5%, şi menţinerea a două niveluri de TVA, 9% şi 19%, nu va aduce încasări importante la buget, câteva miliarde probabil. Sigur, dacă rămânem cu un deficit de 5% din PIB, mai trebuie acoperită diferenţa până la 6,8% din PIB, cât se preconizează a fi acum. Dar tot deficitul se acoperă cu împrumuturi înrobitoare, cu cele mai mari dobânzi din Europa. Iar datoria publică, ajunsă la 50% din PIB, nu se ştie cât va mai ispiti pe investitori să acorde împrumuturi României. Și atunci, FMI scrie pe fruntea coaliției!

Altă propunere a PNL este scăderea evaziunii fiscale şi creşterea încasărilor la bugetul de stat. Alt basm de adormit copii, pe care-l tot vorbim de 30 de ani. Şi PNL vrea să crească încasările ca Făt-Frumos, în câteva luni. Când ştim foarte bine ce poate şi ce nu poate ANAF. Mai mult nu poate decât face. O soluţie ar fi să punem în conducerea fiscului specialişti americani în fiscalitate. Dar nu se face aşa ceva, din mândrie naţională! Tot din mândrie vom pierde banii din PNRR!

Altă propunere, eliminarea facilităţilor fiscale pentru sectoarele IT, construcţii şi agricultură, propunere susţinută şi de CE. Preşedintele IMM-urilor, Florin Jianu, susţine că nu sunt facilităţi ci stimulente, şi că, fără ele, cele trei sectoare n-ar mai fi vedetele economiei, cum sunt acum. Ce este mai bine? Ce spun specialiştii, nu guvernanţii!

Tot PNL vine cu ideea că toate ministerele să facă reduceri de cheltuieli. Am mai avut un astfel de episod, cu rezultate aproape de zero. Ministerul Educaţiei a şi anunţat că are nevoie de mai mulţi bani la rectificare, pentru salariile majorate ale profesorilor. Ministerul Transporturilor spune că investiţiile în infrastructura de transporturi sunt prioritare, şi nu are de unde să mai taie. Şi aşa mai departe. Niciun ministru nu vrea să renunţe la bani, toţi vor mai mulţi bani. Au cerut tot timpul mai mulţi bani, deşi 200.000 de posturi bugetare erau neocupate, dar bugetate! De noaptea minţii!

Din perspectiva autorităților române, PNRR este în grafic. Din perspectivă europeană, pe site-ul Comisiei apare că România a realizat doar 4% din jaloanele și țintele asumate.

Cum spuneam şi în alte articole, guvernul României consideră că dacă a emis o lege, sau o hotărâre de guvern, gata, jalonul este îndeplinit. De la Bruxelles lucrurile se văd altfel. Nu e suficientă emiterea unui act normativ, ci ducerea la îndeplinire a efectelor acelui act normativ.

Reforma pensiilor şi legea salarizării bugetare îşi vor face efectul, cel mult, de anul viitor. Aşa că nici gând să contribuie la scăderea deficitului bugetar.

Toate măsurile vânturate până acum sunt apă de ploaie. Nu vor scădea deficitul care este în creştere, după măririle salariale anunţate pentru bugetari.

Ce-ar trebui să facă guvernul, dar nu va face

Să ia exemplul Băsescu-Boc din 2010.

Să desfiinţeze 4-5 ministere, în frunte cu acela al familiei, că tot a demisionat Gabriela Firea.

Să reducă cu 20% cheltuielile de la toţi ordonatorii de credite, iar miniştrii şi secretarii de stat să se organizeze în bugetele tăiate.

Să nu mai dea bani la primăriile şi companiile de stat falimentare. Cine nu se descurcă prin autofinanţare să se desfiinţeze.

Să introducă criterii de performanţă, fără de care banii se duc ca apa în nisip.

Mai sunt şi alte măsuri radicale, de genul celor adoptate de Băsescu-Boc în 2010. Ei au avut curaj, dar PSD-PNL-Ciolacu n-au curaj.

Abia în astfel de condiții va crește conformarea voluntară si rata de încasare la bugetul de stat.

Ce se va întâmpla cu bugetul României, cu investiţiile în infrastructură, fără banii europeni, vom vedea. Dar de acum putem spune că va fi un dezastru, decontat de PSD-PNL la alegeri.

Şi ne mai mirăm că AUR creşte în sondaje ca Făt-Frumos din poveste. Cauza acestei creşteri este neputinţa şi incapacitatea actualilor guvernanţi de a gestiona ţara.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite