Europarlamentarul Cristian Buşoi, despre cotele de refugiaţi : Trebuie să acceptăm o cifră rezonabilă. Sunt de acord cu poziţia preşedintelui Iohannis

Europarlamentarul Cristian Buşoi, membru PNL înscris în cursa internă pentru desemnarea candidatului pentru Primăria Capitalei, a vorbit, joi, la „Adevărul Live“ despre problema migraţiei, pregătirile pentru alegerile din 2016, dar şi cazul Sorin Oprescu.

Principalele declaraţii ale europarlamentarului Cristian Buşoi:

Despre cotele de refugiaţi 

E problema numărul 1 a UE. E ceea ce a declarat, ieri, preşedintele Juncker, în condiţiile în care peste 500.000 de imigranţi au sosit în UE de la începutul anului. Ne aflăm în faţa unei mari probleme. Şi aici sunt de acord cu părerea domnului Juncker. Nu sunt de acord cu domnia sa în felul în care forţează impunerea de cote obligatorii În acest caz, cred că poziţia rezonabilă e a preşedintelui Iohannis. Cotele trebuie să rămână voluntare.Fiecare ţară poate să facă o evaluare să vadă câţi imigranţi, câţi refugiaţi pot să primească. 

România nu este pregătită să integreze pe termen mediu şi lung un număr foarte mare de imigranţi veniţi din lumea arabă, din nordul Africii. Evident, sunt situaţii umanitare foarte grave: războiul din Siria, faptul că fug din calea Statului Islamic în Libia, situaţia umanitară din Eritreea..

România, prin vocea preşedintelui Iohannis şi-a arătat solidaritatea, dar una este să vorbim de o cotă de 1700, 1800, 1500, care poate fi absorbită de România, alta e să vorbim de cifre deja foarte mari, calculată după algoritm, cu care nu sunt întru totul de acord..

Oricum, România nu e văzută ca o ţară de destinaţie finală. E mai uşor în ţările Occidentale. 

Cred că trebuie să acceptăm o cifră rezonabilă. Sunt pe deplin de acord cu poziţia preşedintelui Iohannis. 

Sunt unele ţări care nu au nici poziţia României, a cotelor voluntare. Acestea nu acceptă imigranţi. Ştiu şi reticenţele Marii Britanii, ale Slovaciei. 

Despre propunerile Comisiei

Nu cred că trebuie privite lucrurile ca o competiţie între blocul central şi st-european şi ţările din vestul Europei. Eu sunt convins că şi la Consiliul JAI şi la un Consiliu European Extraordinar, lucrurile se vor nuanţa şi poate se va merge spre cote voluntare. 

Sincer, nu cred că suntem capabili să integrăm un număr aşa de mari. 

Dacă ar fi primar al Capitalei şi Bucureştiul ar trebui să primească imigranţi 

Cred că aici trebuie să fie o decizie a Guvernului. Există deja nişte structuri ale Guvernului şi MAI care se ocupă de problema migranţilor. Există nişte centre, unul ştiu că e la Timişoara, pe care l-am şi vizitat şi care are în grijă şi un număr mai mic. Nu ştiu dacă tot numărul ar trebu să meargă spre un mare oraş sau către Bucureşti. Aceste centre au facilităţi. (...) Dacă graniţele României ar fi forţate, penetrate de un număr foarte mare atunci  ne putem gândi la soluţii care s-au mai pus în practică în România, în cazul unor dezastre naturale, a unor inundaţii Cred că s-ar putea amenaja în cadrul unor săli de sport sau alte facilităţi. 

Despre cazul Sorin Oprescu şi alegerile pentru Primăria Generală din 2016

Competiţia internă e foarte bine reglementată de statut. A existat o dată limită pentru depunerea candidaturilor. Sunt cinci colegi care şi-au manifestat intentenţia: Ludovic Orban, Petre Roman, subsemnatul, iar din vechiul PDL, Canacheu şi Udrişte

Fiecare candidat trebuie să-şi facă un program, să se facă cunoscuţi. Urmeayă să se facă un sondaj de teren în luna octoombrie. Acesta bvor fi urmate şi de alte sondaje. 

Orice primar aflat în funcţie are prima şansă. Noi am susţinut alegerea în 2 tururi. Oprescu părea favorit, avea prima şansă. in momentul încputului de iunie am fost foarte activ, am consultat bucureştenii. 

Nu erau conştientizate problemele care ne sunt dezvăluite acum (...) Exista nemulţumire faţă de partea managerială, faţă de proiectele promise şi neîncepute. 

Cred că în campania de anul viitor, Oprescu trebuie să dea explicaţii despre ceea ce nu a făcut. 

E nevoie de transparenţă totală, mai ales în alocarea bugetului. De când sunt candidat în cursa internă pentru Primaria Capitalei am încercat şi eu să mă interesez de activitatea din instituţie. E destul de greu să afli din informaţii publice. 

Transparenţa e esenţială, iar viitorul primar trebuie să arate că lucrurile sunt corecte.

Cred că cel puţin la nivelul Primăriei Generale, componmenta politică va fi importantă. Exigenţele şi aşteptările electoratului sunt mult mai mari. Cred că votanţii de dreapta se aşteaptă ca cel mai mare partid de dreapta, PNL, să vină cu un candidat.

Odată cu alegerea lui Iohannis există o mare şansă pentru acei candidaţi care vor să facă un altfel de de politică. Mai puţină politică propagandistică, orientarea uneori spre un profil mai tehnic, tehnocrat. Însă, fără susţinere politică solidă, e greu să faci ceva în Bucureşti. 

Despre Consiliul Primăriei Generale

PNL nu are majoritate. Are 23 de consilieri din cei 53 care sunt acum în funcţie. E adevărat că la unele proiecte s-au adunat şi voturi de la consilieri PMP sau de la PP-DD. 

Despre problemele bucureştenilor

Problema încălzirii e, deocamdată, cea mai importantă. Există mari datorii (...) Bucureştiul e unul dintre oraşele cu cele mai mari pierderi de căldură pe reţea. 

Mai este şi problema de la RATB. Avem şi aceste lucrări începute şi neterminate. O să fie probleme, din nou, cu traficul. Reamintes faptul că de săptămâna viitoare începe şcoala. 

Despre formula de management a Primăriei Generale

Trebuie schimbate felul în care sunt împărţite atribuţiile. Nu există o deschidere către media şi comunicare. 

Anumite compartimente au lucrat cu o anumită ineficienţă

Despre candidaţii pentru Primăria Generală din alte partide politice

Sincer, nu aş avansa vreun nume pentru că nu aş vrea să interpretaeze în mod greşit. Cred că votanţii non-PSD, de dreapta, s-ar putea să fie confuzaţi de un număr mare al candidaţilor aşa-zişi de deapta.