Efectele revoluției bugetare: maraton de modificări ale legislației și reașezări politice

Dincolo de faptul că măsurile guvernamentale vor reduce cheltuielile bugetare, Coaliția va trebui să facă o listă lungă de modificări legislative, dar și să găsească noi funcții pentru demnitarii demiși la reorganizarea ministerelor.

PNL și PSD vor trebui să-și pună miniștrii la treabă FOTO Mediafax

În primul rând, pentru implementarea tuturor măsurilor din sistemul bugetar vor trebui mai multe acte normative sau o ordonanță trenuleț (care să conține modificări la mai multe legi și ordonanțe). Primul și cel mai important act de modificat e Codul Administrativ, acolo unde sunt prevederile existente legate de organizarea în interiorul instituțiilor și unde dispare șeful de birou. Codul Administrativ este actul normativ modificat constant, dar prin inițiative separate, nu prin amendarea sa în Parlament, dat fiind că proiectul de aprobare a ordonanței de urgență privind Codul Administrativ e din 2019 la comisiile de specialitate din Cameră.

De asemenea, modificări sunt aduse și OUG-ului privind guvernanța corporativă, pentru aspecte de componență și salarizare. Apoi, actele normative privind banii care vor pleca dinspre instituțiile subordonate Parlamentului spre bugetul de stat.

La nivel instituțional va fi un festival de hotărâri de organizarea și funcționare, pentru a fi actualizate organigramele și activitatea fiecărui minister. Aici, decidenții trebuie să acționeze cu prudență, pentru că eventualele concedieri ar putea duce la procese, iar toate procesele pe spețe de reorganizare instituțională au fost pierdute de ministere și CJ-uri în ultimii ani.

Fiecare dinstre instituții trebuie să regândeasă organigrama și să vină cu documentele în transparență publică, pentru ca apoi să le aducă în Guvern, pentru a fi adoptate de Executiv în ședință. De asemenea, și la nivelul altor instituții de stat, în măsura în care ar urma să fie schimbări radicale, ar trebui să vină conducerile cu acte pentru organizarea internă.

Conducerile partidelor, puse la treabă

Nu în ultimul rând, sunt și consecințe politice. Partidele vor trebui să decidă care e algoritmul prin care vor fi trimiși acasă minimum 20% din secretarii de stat. Aici va fi purtată discuția pe instituții, apoi partidele decid cine rămâne și cine pleacă. Se va ține cont și în aceste negocieri de ponderea politică a fiecărui partid la nivelul Coaliției.

Surse din Coaliție au precizat că punctul de plecare al calculării miniștrilor e reprezentat de numărul indicat din HG-urile de organizare și funcționare. Practic, un ministru ca Adrian Veștea, de la Dezvoltare, aproape că a rezolvat problema, dar fiind că deja un secretar de stat de la UDMR și un subsecretar de stat, tot de la UDMR, au fost eliberași, iar un secretar de stat de la PNL a plecat direct în Parlament. De asemenea, „avantajați” vor fi și acei miniștri unde instituțiile nu au toți secretarii de stat sau subsecretarii de stat.

Surse politice au precizat că secretarii demiși vor fi „reașezați” pe funcții în diferite agenții, autorității și oficii ale statului. Însă și aici lucrurile se vor complica, în cazul în care vor fi demiși unii dintre cei care ocupă deja funcțiile de conducere la nivelul acestor instituții, pentru a putea să fi instalați secretarii de stat.

Reducerea posturilor neocupate

Coaliția vrea tăierea a circa 200.000 de posturi neocupate de la stat, funcții care sunt și în prezent bugetate în instituțiile publice, în ciuda faptului că nu are loc acordarea unor salarii. Acest lucru nu înseamnă că în ciuda reașezării, nu vor avea loc avansări pe funcții mai bine plătite, surse politice precizând pentru „Adevărul” că oricum se va apela la detașări. Adică, de la o funcție ocupată prin concurs, un bugetar va putea fi detașat pe o funcție dintr-un minister.