DOCUMENTE Cum a copiat Victor Ponta. Metodele folosite de premier pentru a "fura" 115 pagini

Comisia Universităţii din Bucureşti a decis că Victor Ponta a plagiat 115 pagini FOTO: Mediafax

Universitatea din Bucureşti a stabilit astăzi că premierul Victor Ponta a plagiat o treime din lucrarea sa de doctorat.

Adevarul.ro vă prezintă motivaţia comisiei de la Universitatea din Bucureşti şi metodele de plagiat pe care le-a folosit Victor Ponta în lucrarea sa, „Curtea Penală Internaţională”, susţinută la Facultatea de Drept în anul 2003.

Astfel, potrivit documentelor oficiale ale universitarilor, Victor Ponta a copiat din patru lucrări: „Curtea Penală Internaţională. Istorie şi realitate”, de Dumitru Diaconu, Victor Duculescu, Cuvânt înainte la lucrarea mai sus amintită, din „The International Criminal Court. A new stage”, Ion Diaconu şi din „Drept Internaţional Penal”, Vasile Creţu.

Comisia a stabilit că plagiatul înseamnă practic nerespectarea regulilor de citare corectă. „Dacă sunt corecte, aceste reguli trebuie să permită localizarea fără dubii în opera sursă a conţinutului preluat în opera sub semnătură proprie. Simpla includere a unei lucrări în bibiliografie nu constituie în sine o citare”, menţionează comisia în documentul publicat pe site-ul Universităţii din Bucureşti.

Cum a copiat Victor Ponta?

Comisia a stabilit că premierul a folosit patru tipuri de plagiere în lucrarea sa. În primul rând, se vorbeşte despre plagierea „copy-paste”, fără citare, a unor blocuri masive de text care ajung la 8-10 pagini ca întindere.

„La nivelul celor patru lucrări-sursă ale plagiatului au fost identificate aproximativ 68 de blocuri de text care se regăsesc în cuprinsul a 115 pagini din cele 303 cât conţine teza de doctorat, fără anexe. Plagiatul identificat este concentrat în capitolele I (30 blocuri de text preluate incorect) si III (37 blocuri de text preluate incorect)”, a scris Comisia.

De asemenea, Victor Ponta ar fi ignorat voit bunele practici din lucrurările-sursă pentru plagiat. Astfel, deşi Ponta susţine că a respectat prevederile universitare din acel moment, comparând acest lucru cu respectarea normelor admise de noxe de către o maşină, comisia a stabilit că acest lucru nu se susţine. „Plagiatul masiv din teza de doctorat a lui Victor Ponta nu poate fi pus pe seama unei culturi specifice de redactare pentru perioada în care a fost elaborată teza sau pentru domeniul ei de referinţă”, au scris profesorii care au analizat lucrarea.

A treia metodă a fost „eliminarea autorilor sursă-majoră de plagiat din corpul lucrării”, prin contrast cu indicarea frecventă în corpul lucrării a unor autori precum Pella, Politis, Geamănu, care nu sunt sursă directă de plagiat.

A patra metodă de plagiat a fost reprezentată de degradarea modurilor de citare corectă din lucrările sursă. Mai multe detalii se pot observa în documentul din josul paginii.

De asemenea, puteţi vedea şi la ce concluzii au ajuns profesorii care au analizat teza de doctorat în privinţa tipurilor exacte de plagiat: plagiatul din texte de sinteză de introducere, plagiatul din concluzii pentru concluzii, plagiatul cumulativ, plagiatul de parafrazări cu eliminarea citărilor din textul sursă, plagiatul prin traducere cuvânt cu cuvânt şi plagiatul care nu conţine referiri la acte normative.

Procedee şi tipuri de plagiere în teza lui Victor Ponta - Universitatea Bucureşti