Demonstraţie. Ponta vrea să schimbe Codul Penal pentru că nu cunoaşte legea
0
Victor Ponta, procuror de profesie, pregăteşte un proiect legislativ de modificare a Codului Penal, invocând o directivă europeană, deşi legislaţia românească a fost pusă în acord cu deciziile luate la Bruxelles.
După ce a criticat modificările făcute de Guvern asupra Codului Penal, fostul premier Victor Ponta a lansat un nou atac asupra actualului ministru al Justiţiei, Raluca Prună, despre care spune că a refuzat să transpună în legislaţia penală românească „Directiva Europeană privind dreptul la un proces echitabil - noi reguli privind garantarea prezumţiei de nevinovăţie“. „La data de 10 februarie 2016 a fost adoptată Directiva Europeană privind «dreptul la un proces echitabil - noi reguli privind garantarea prezumţiei de nevinovăţie». Aceasta prevede obligaţia pentru ţările membre UE de a modifica legislaţia penală şi de procedură penală astfel încât să se asigure: interdicţia pentru autorităţile publice să facă referiri la vinovăţia unei persoane înainte de a se fi pronunţat un judecător; obligaţia pentru procuror de a demonstra şi proba vinovăţia unei persoane (nu a acesteia de a-şi demonstra nevinovăţia); dreptul persoanei acuzate de a nu face declaraţii; dreptul oricărei persoane de nu fi judecată în lipsă“, a scris fostul premier pe Facebook, anunţând că va iniţia un proiect de lege în acest sens.
Luate rând pe rând, punctele invocate de Ponta în ceea ce priveşte directiva europeană arată că, la o simplă consultare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, principiile despre care vorbesc cei de la Bruxelles sunt deja prinse în legislaţia românească.
Demonstraţia
Prezumţia de nevinovăţie funcţionează, aceasta fiind explicitată de articolul 4 al Noului Cod de Procedură Penală, precum şi în alineatul (2) al articolului 99 care stipulează faptul că suspectul sau inculpatul beneficiază de prezumţia de nevinovăţie, sarcina probei aparţinând procurorului în cazurile penale.
Un alt argument invocat de Ponta, cu referire la Directiva europeană, este dreptul de a nu da declaraţii pe durata procesului penal care, potrivit acestuia, nu ar fi reglementat. Fals. Şi acest aspect e deja reglementat în Codul de procedură penală, la articolul 83 - Drepturile inculpatului – fiind explicate toate detaliile. Alineatul (a) al articolului 83 stipulează că inculpatul are „dreptul de a nu da nicio declaraţie pe parcursul procesului penal, atrăgându-i-se atenţia că dacă refuză să dea declaraţii nu va suferi nicio consecinţă defavorabilă, iar dacă va da declaraţii, acestea vor putea fi folosite ca mijloace de probă împotriva sa“.
De asemenea, în legislaţia românească sunt prinse şi aspectele referitoare la prezenţa suspectului sau inculpatului la proces, însă fiind posibilă începerea urmăririi sale penale, a judecării şi condamnării în lipsă, în cazul în care acesta lipseşte din motive subiective, cum ar fi fuga din ţară sau neprezentarea la termenele procesului. „Dacă tu eşti trimis în judecată şi fugi din ţară, judecătorul ce face, nu te mai judecă?“, se întreabă şi avocatul Daniel Fenechiu. De altfel, şi directiva europeană invocată de Ponta ia în calcul mai multe posibilităţi în care autorităţile unui stat pot să se pronunţe fără să fie necesară prezenţa persoanei suspectate sau acuzate.
Fostul premier a continuat seria comparaţiilor deplasate, adică prezentării ministrului Justiţiei drept o persoană cu gândire de terorist. „Credeţi cumva că doamna Raluca Prună Macovei a catadicsit să propună implementarea acestei directive europene (care este obligatorie şi se referă la drepturi fundamentale)? Păi, doamna Prună a spus deja, în sensul gândirii Macovei/Stalin/ISIS, că «drepturile sunt un lux»“, a conchis Ponta care a asigurat că alături de colegi va iniţia un proiect de lege pentru rezolvarea situaţiei.
Tăriceanu, alături de Ponta
Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a anunţat că va sprijini iniţiativa fostului premier. „Am discutat şi cu domnul Ponta, pentru că am văzut că şi domnia sa are o voce puternică pe acest subiect şi propunerea pe care a făcut-o domnul Ponta, iar eu am decis să îl susţin, este să facem o propunere legislativă, noi, Parlamentul, pentru transpunerea acestei Directive europene, care de fapt era în sarcina Guvernului”, a spus Tăriceanu.
Dacă tu eşti trimis în judecată şi fugi din ţară, judecătorul ce face, nu te mai judecă? Daniel Fenechiu, avocat
Citeşte şi:
Ponta şi Tăriceanu se aliază împotriva Codului Penal. Ce obiectiv au aceştia pe termen scurt
Victor Ponta şi Călin Popescu-Tăriceanu vor să trântească în Parlament ordonanţa de urgenţă prin care Guvernul Cioloş a corectat articolele din Codul Penal şi de Procedură Penală declarate neconstituţionale sau care trebuiau puse în acord cu directive europene. Miza celor doi e însă alta: prin adoptarea ordonanţei de urgenţă, proiectele de tip „marţea neagră“ rămân fără justificare.
Victor Ponta îşi doreşte să preia funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor cu scopul de a debloca proiectele legislative de modificare a legislaţiei penale, care zac în acest moment în sertarele Parlamentului. Astfel, Ponta ar câştiga simpatia liderilor PSD din teritoriu, supăraţi că partidul i-a lăsat pe mâna Justiţiei, şi s-ar mai şi răzbuna pe procurorii DNA.
Se încarcă comentariile...
