De ce le-a fost greu judecătorilor CCR să ia o decizie. Ce spun AEP, MAI şi INS

Judecătorii Curţii Constituţionale au argumentat că n-au putut lua o decizia în ceea ce priveşte validitatea referendumului deoarece datele primite de la instituţiile competente ale statului erau "contradictorii".

Niciuna dintre cele trei instituţii care au fost somate de CCR n-a putut să ofere o cifră concretă în ceea ce priveşte numărul total de cetăţeni cu drept de vot. În timp ce datele recensământului din 2011 sunt doar provizorii, Autoritatea Electorală Permanentă şi Ministerul Administraţiei şi Internelor îşi "pasează" reciproc responsabilitatea asupra listelor permanente.

Autoritatea Electorală Permanentă, în adresa făcută către preşedintele CCR, afirmă că nu a avut atribuţii privind întocmirea şi realizarea listelor electorale pentru acest referendum, menţionând că Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor a întocmit copiile listelor electorale. Direcţia a comunicat Biroului Electoral Central la 27 iulie numărul de cetăţeni cu drept de vot, respectiv 18.292.514 persoane.

Aspazia Cojocaru (CCR): După mine trebuia anulat referendumul, pentru date false

În urma celei de a doua adrese transmise de la MAI, cele două instituţii par să cadă de acord: responsabilitatea reactualizării listelor cade pe primari, acest lucru fiind statuat de o lege promulgată în 2004.

AEP menţionează că "reactualizarea listelor electorale permanente se face de către primari, potrivit prevederilor legii nr. 35/2008, în termen de cel mult 5 zile de la data stabilirii zilei referendumului".Acest lucru este confirmat de MAI: "Reactualizarea listelor electorale permanente se face de către primari conform dispozițiilor legii 35/2008, cu modificările și completările ulterioare, respective ale legii 67/2004".

Autoritatea arată că responsabilitatea actualizării cade pe primarul unităţii administrativ-teritoriale împreună cu serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor.

"Începând cu anul 2004, serviciile de evidență informatizată a persoanei s-au reorganizat, constituindu-se, în subordinea autorităților publice locale, serviciile publice comunitare locale și județene de evidență a persoanelor. De la acea dată, MAI nu a mai avut competența de actualizare a listelor electorale permanente, acestea fiind de competența exclusivă a autorităților publice locale", se arată în prima parte a răspunsului trimis CCR de către Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date"

Curtea Constituţională a amânat decizia privind referendumul până pe 12 septembrie

"MAI nu își poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente, neavând instrumentele legale suplimentare de control a datelor procesate de autoritățile publice locale. Conform prevederilor legilor în vigoare, competența de verificare a acestora aparține exclusiv Autorității Electorale Permanente", se arată în adresă.

AEP monitorizează felul în care sunt întocmite listele permanente şi poate sancţiona primăriile în caz de nevoie, dar nu poate opera modificări, acest lucru revenind exclusiv primarilor.

Controalele AEP la o treime din primăriile româneşti au scos la iveală mai multe nereguli. Autoritatea a descoperit că listele electorale sunt păstrate necorespunzător în 72 de comune, că n-au fost actualizat în 264 de cazuri şi că persoanele decedate n-au fost radiate din registre (33.308 persoane).

AEP propune unificarea legislaţiei electorale şi realizarea Registrului Electoral ca instrument de integrare a mai multor surse primare de date.

Cezar Preda despre decizia CCR: Vom rămâne în criză politică încă 40 de zile

Nici pe datele Institutului Naţional de Statistică nu s-au putut baza judecătorii CCR, INS anunţând că datele finale ale recesământului din 2011 se vor face publice abia anul viitor.

Potrivit INS, rezultatele finale ale recensământului din 2011 se vor comunica în semestrul II din 2013. Comisiei Europene se pot comunica datele finale în termen de 27 de luni de la încheierea anului de referinţă, ceea ce înseamnă martie 2014.

Şova: Listele permanente nu s-au mai actualizat de vreo 20 de ani

"În sistemul statisticii oficiale din România nu există surse de date care să permită stabilirea numărului cetăţenilor cu drept de vot, în sensul legislaţiei în vigoare, la data de 29 iulie 2012 sau la oricare altă dată", se arată în adresa INS către preşedintele Curţii Constituţionale. "În prezent, rezultatele provizorii nu permit dezagreagarea pe grupe de vârstă, implicit a populaţiei în vârstă de 18 ani şi peste. Aceste date statistice devin disponibile odată cu datele definitive, cu precizarea că ele nu corespund criteriilor de stabilire a populaţiei cu drept de vot", se mai arată în adresă.