Cum s-a schimbat harta politică a României

0
Publicat:
Ultima actualizare:

PSD rămâne pe primul loc ca număr de şefi de CJ, după alegerile locale, iar PNL a trecut pe locul 2, deţinut la alegerile din 2008 de PDL. Liberalii au şi creşterea cea mai spectaculoasă: de la 5 posturi la 13.

Alegerile locale de duminică au produs modificări spectaculoase în privinţa forţei partidelor în teritoriu. USL domină la nivel naţional deţinând, acum, şefia a 35 de consilii judeţene şi a 28 de reşedinţe de judeţ şi 1.628 de posturi de primar.

 În perspectiva alegerilor parlamentare, combinaţia dintre prefect (instalat de Guvernul Ponta), preşedintele Consiliului Judeţan şi primar poate fi „arma" decisivă pentru alegerea unui senator şi deputat. Fiecare dintre cele două partide principale din USL a devenit mai puternic la nivel local, comparativ cu 2008.

PSD şi-a mărit numărul de baroni

Social-democraţii au reuşit să îşi consolideze influenţa la nivel local, deţinând acum 21 din cele 40 de posturi de preşedinţi ai consiliilor judeţene. La alegerile din 2008, PSD a câştigat şefia a 17 consilii judeţene. Cei mai mulţi dintre „baronii" locali ai PSD, precum Marian Oprişan (Varancea), Nicuşor Constantinescu (Constanţa), Liviu Dragnea (Telorman), sau Constantin Nicolescu (Argeş), au câştigat, fără emoţii, un nou mandat.

Dacă supremaţia PSD în Moldova sau Muntenia nu putea fi pusă la îndoială, pentru social-democraţi a fost important că au cucerit câteva dintre judeţele din Transilvania, cum ar fi Timiş (câştigat în premieră), Sibiu sau Bistriţa-Năsăud. Mai mult, PSD are în 12 judeţe atât preşedintele Consiliului Judeţean, cât şi primarul din oraşul reşedinţă de judeţ.

PNL se întăreşte la nivel local

Creşterea cea mai spectaculoasă au avut-o, însă liberalii. PNL deţine, acum, şefia a 13 consilii judeţene, faţă de 5 cât a obţinut în 2008. PNL şi-a consolidat influenţa în Transilvania, unde are cele mai multe posturi de şefi de CJ dintre toate partidele - şapte, faţă de trei în 2008. Liberalii deţin, în premieră, şefia judeţelor Cluj, Mureş, Satu Mare sau Caraş-Severin (după racolarea lui Sorin Frunzăverde).

Tot în premieră, PNL a câştigat şefia a două consilii judeţene din Moldova: Iaşi şi Botoşani. În Muntenia, liberalii au acum patru posturi de preşedinte faţă de două, cucerind, în premieră, Buzăul şi Ilfovul. Pentru PNL, deţinerea unui număr-record de şefi de CJ, va reprezenta o şansă de a-şi întări filialele din teritoriu.

Cum s-a prăbuşit PDL

Marii perdanţi ai alegerilor locale sunt democrat-liberalii, care au pierdut aproape toate cele 14 judeţe pe care le conduceau. După alegerile de duminică, PDL are doi şefi de consilii judeţene. Unul dintre „greii" PDL, Gheorghe Flutur, a fost debarcat din fruntea Consiliului Judeţean Suceava. PDL a pierdut şi CJ Timiş, deţinut de Constantin Ostaficiuc. Chiar şi în Cluj, unde Emil Boc a obţinut primăria reşedinţă de judeţ, PDL a pierdut şefia CJ.
La fel, la Arad, unde Gheorghe Falcă este primar în reşedinţa de judeţ, PDL a pierdut şefia CJ.

Filiala PDL Bistriţa-Năsăud, condusă de secretarul general Ioan Oltean, a pierdut şefia judeţului în faţa USL. Şi la Dâmboviţa, Florin Popescu, unul dintre baronii partidului, a fost debarcat din fruntea judeţului prin vot popular.

PPDD, voturi fără mandate

Cu toate că a obţinut 9% din voturile românilor, Partidul Poporului - Dan Diaconescu (PPDD) nu a reuşit să câştige niciun post de preşedinte al vreunui Consiliu Judeţean.

Practic, PPDD a experimentat direct efectele votului uninominal „pur", sistem care se foloseşte la alegerea preşedinţilor consiliilor judeţene. În cazul în care un partid este pe locul trei la nivel naţional, există, la limită, posibilitatea ca toţi candidaţii să iasă pe locul trei. După acest algoritm, PPPD poate repeta scorul la alegerile parlamentare, dar să obţină un număr mic de mandate de senatori şi deputaţi. Parlamentul a votat, recent, o lege a uninominalului pur pentru alegerile legislative, care va fi analizată pe 27 iunie de Curtea Constituţională.

Alegeri repetate

Alegerile din oraşul Mangalia şi comuna Curcani pentru funcţiile de primar şi pentru consiliile locale vor fi repetate, a anunţat, ieri, purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral Central, Marian Muhuleţ. De asemenea, la Moeciu, Răzmireşti şi Târnova (Arad) se va repeta scrutinul pentru funcţia de primar.

Legea electorală, modificată de PDL şi UDMR

Camera Deputaţilor, ca for decizional, a adoptat la 30 mai 2011,  legea privind alegerea primarilor într-un tur de scrutin, cu 174 de voturi „pentru", 110 voturi „împotrivă" şi 3 abţineri. După ce proiectul a fost respins iniţial de Senat, preşedintele PDL, Emil Boc, le-a cerut democrat-liberalilor să se mobilizeze pentru a trece legea la Camera Deputaţilor. Foştii parteneri de guvernare, PDL şi UDMR, au susţinut acest sistem electoral cu scopul de a-şi păstra primăriile câştigate la alegerile locale din 2008.

Preşedintele Pro-Democraţia, Cristian Pârvulescu, a fost un adversar vehement al  legii electorale. „90% din actualii primari vor fi realeşi. Vor deveni eterni prin noua lege", spunea politologul în luna mai a anului trecut. Liderul grupului parlamentar  PDL, Mircea Toader,  arăta că democrat-liberalii au sprijinit proiectul deoarece şi primarii trebuie aleşi din primul tur, la fel ca preşedinţii Consiliilor Judeţene. Preşedintele PSD, Victor Ponta, explica atunci de ce parlamentarii USL s-au pronunţat împotriva modificării sistemului de vot în cazul primăriilor, chiar dacă printre iniţiatori s-au numărat pesedişti şi liberali.

„Noi votăm împotrivă. Am discutat că, în acest moment, până nu explicăm exact ce înseamnă, câtă lume vine la vot şi, mai ales, până nu găsim metodele eficace prin care sistemul PDL de a cumpăra voturi şi de a ameninţa oamenii poate fi stăpânit, încercăm să găsim o soluţie legislativă", spunea  Ponta.

info
Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite