Cu ce rămânem după demisia lui Klaus Iohannis. Analist: „Lasă România într-o perspectivă de tensiune”

Demisia lui Klaus Iohannis din funcția de președinte al României lasă România într-o perspectivă de tensiune, arată politologul Ioan Stanomir. După mai mult de zece ani în care s-a aflat la conducerea țării, Klaus Iohannis pleacă într-un mod care ar putea reprezenta o lecție politică.

Klaus Iohannis. Foto: EPA

Klaus Iohannis a anunțat, luni, decizia de a demisiona din funcția de președinte al României, după ce reprezentanții partidelor din opoziție au depus, pentru a treia oară, semnăturile pentru inițiativa de suspendare a sa din funcția de șef al statului.

„Este un demers inutil pentru că oricum peste puține luni plec din funcție. Un demers nefondat, pentru că niciodată nu am încălcat Constituția și este un demers păgubos. Peste puține zile în Parlament se va vota suspendarea și România va intra în criză, pentru că se declanșează referendumul de demitere. Va avea efecte în plan intern și, din păcate, și în plan extern. Societatea va fi divizată. Vom fi de răsul lumii. Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de Președinte al României. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România!”, a spus președintele Klaus Iohannis.

Analistul politic Ioan Stanomir a declarat, pentru Adevărul, că demisia președintelui României Klaus Iohannis nu rezolvă problemele cu care se confruntă în prezent România.

„Tot ce s-a întâmplat după luna decembrie 2024 a fost de o complexitate și o intensitate fără precedent. Demisia sa de acum sigur că nu rezolvă lucrurile în totalitate. Ea transmite un semnal referitor la necesitatea acceptării unor lecții politice, dar lasă România într-o perspectivă de tensiune”, a declarat politologul Ioan Stanomir.

Primar al Sibiului timp de 14 ani

Născut în 1959, la Sibiu, Klaus Iohannis a fost timp de peste zece ani președintele României. În 2014, înainte de a fi candidatul Partidului Național Liberal la alegerile prezidențiale, fostul profesor de fizică era deja de 14 ani primar al municipiului Sibiu.

Unii dintre apropiații săi din studenție și din învățământul sibian îl descriau pe fostul profesor de fizică la Colegiu Naţional „Samuel von Brukenthal” din Sibiu, căruia i se păstrase rezervat postul, ca fiind o fire deschisă, încrezătoare și deloc șovăielnică.

„Klaus Iohannis comunică, prin gesturi şi atitudine, stabilitate şi siguranţă. Aşa a fost de când îl ştiu şi aşa sunt convins că a rămas”, relata un fost coleg de-al său.

Dincolo de aprecierea cu care era descris de foști cunoscuți, Klaus Iohannis a rămas constant în centrul unor controverse legate de cele șase imobile pe care le-a deținut în Sibiu.

Înainte de a deveni primar, Iohannis fusese profesor la Agnita și apoi la Sibiu, la colegiul unde se formase ca elev, dar și inspector școlar general la Sibiu, post pe care îl ocupase până în anul 2000, când a câștigat primul mandat de primar al orașului din centrul țării.

În anul 2000, Klaus Iohannis avea să câştige primul mandat de primar al Sibiului, unde a candidat din partea Forumului Democrat al Germanilor din România, formațiune pe care a condus-o din 2001. Una dintre cele mai populare realizări care i-a fost atribuită a fost dezvoltarea municipiului, care în 2007 a fost desemnat Capitală Culturală Europeană.

În 2012, Klaus Iohannis a fost ales din nou primar, pentru al patrulea mandat, cu aproape 80 la sută din voturile sibienilor participanți la scrutin. Un an mai târziu s-a alăturat PNL, a ajuns în scurt timp în conducerea partidului, iar în 2014, din postura de președinte al PNL, a candidat cu succes la alegerile prezidențiale.

Klaus Iohannis, președinte din 2014

În 16 noiembrie 2014, Klaus Iohannis, atunci primar al municipiului Sibiu și candidat al partidului Național Liberal la alegerile prezidențiale din 2014, a fost ales președinte al României, cu aproape 6,3 milioane de voturi.

Klaus Iohannis a obținut atunci cu un milion mai multe voturi decât Victor Ponta, contracandidatul său din turul al doilea al alegerilor prezidențiale, reprezentant al Partidului Social Democrat. Fostul profesor din Sibiu și-a început primul din cele două mandate de câte cinci ani, la conducerea României, în 2 decembrie 2014.

În 24 noiembrie 2019, Klaus Iohannis a fost ales pentru a doua oară președinte al României, cu peste 6,5 milioane de voturi, învingând-o în turul al doilea de scrutin pe reprezentanta PSD, Viorica Dăncilă. Diferența de voturi dintre cei doi finaliști ai alegerilor prezidențiale din 2019 a fost mai mult confortabilă pentru actualul președinte al României: peste 3,2 milioane de voturi în favoarea sa.

În 6 decembrie 2024, înainte cu două săptămâni ca mandatul său se expire, Klaus Iohannis a anunțat că va rămâne în funcţie până la alegerea unui nou preşedinte, după ce Curtea Constituțională a României a decis anularea primului tur al alegerilor prezidenţiale.

„Când noul preşedinte va depune jurământul, eu voi pleca de aici", declara atunci şeful statului, într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Cotroceni. Decizia președintelui României, confirmată de CCR, a stârnit controverse, iar mai mulți politicieni și reprezentanți ai societății civile i-au cerut demisia.

Ultima veste bună: intrarea României în Spațiul Schengen

În ultimele două luni de mandat, Klaus Iohannis a mai avut doar câteva apariții publice, una dintre ele fiind în contextul aderării României la Spațiul Schengen.

„Astăzi am o veste bună! România este în Schengen cu drepturi depline! În această dimineață, la Bruxelles, a fost luată decizia privind aderarea țării noastre și cu frontierele terestre la spațiul Schengen, cu aplicare din 1 ianuarie 2025, o decizie așteptată prea mult timp de către noi toți”, anunța Klaus Iohannis, în 12 decembrie 2024

Din 31 decembrie 2024 și până la anunțul demisiei sale, publicat pe pagina sa de Facebook, președintele României nu a mai publicat niciun mesaj pe principala sa pagină de socializare, Facebook, unde are 1,8 milioane de urmăritori.

Unii analiști politici au explicat că deși în cele două mandate ale sale, Klaus Iohannis a fost departe de deschiderea pe care i-o remarcau foștii săi apropiați și nu a stârnit emulație, a reprezentat o alternativă acceptabilă la Președinția României.

„El a fost alternativa la Victor Ponta și Viorica Dăncilă. Nu a fost ales pentru că era extraordinar, ci pentru că era considerat varianta mai bună decât celelalte, pur și simplu”, arăta politologul Cristian Pîrvulescu.

Aparițiile sale publice au fost discrete, cel puțin față de cele ale altor doi predecesori săi în funcție, Traian Băsescu și Ion Iliescu, iar președintele României a fost perceput adesea ca fiind distant față de români, arătau specialiștii în politică.

Pe plan intern, a reușit totuși să își impună, după ample dezbateri, programul „România Educată”, menit să asigure reforme necesare din educație, care a dus la adoptarea Legilor Educației din 2023. Printre țintele acestui program au fost creșterea finanțării educației, scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii, reducerea analfabetismului funcțional, însușirea de competențe digitale și creșterea numărului de absolvenți de studii superioare.

Politologul Ioan Stanomir arăta că în politica externă, Klaus Iohannis a reușit să fie un factor de stabilitate și de predictibilitate în cei peste zece ani de mandat.