Cristian Preda, despre candidatul 007: Vă dau în scris că nu va ieşi preşedinte al României un mincinos

Europarlamentarul PMP, Cristian Preda, a vorbit, vineri, în emisiunea Adevărul Live, despre portofoliul de comisar european obţinut de Corina Creţu, despre aflierea PMP la familia popularilor europeni, dar şi despre legăturile ascunse dintre candidaţii la Preşedinţie şi serviciile secrete.

Invitatul nostru de azi este domnul Cristian Preda, europarlamentar PMP. Începem cu cea mai proaspătă ştire: PMP a fost acceptat în PPE.

E, într-adevăr, o ştire proaspătă. Lucrul ăsta s-a întâmplat ieri, când Adunarea Politică a PPE a votat afilierea PMP, respectiv PNL la cea mai importantă familie politică europeană. În PPE erau deja PDL, PNŢCD şi UDMR. Niciunul dintre aceste partide nu a blocat candidaturile. Le mulţumesc domnilor Blaga şi Hunor Kelemen pentru susţinerea acordată PMP. În acest moment, în PPE sunt cinci partide din România, patru care au europarlamentari: PDL, PMP, UDMR şi PNL. Afilierea PMP la PPE a fost precedată de afilierea parlamentarilor, a altor cinci din cei şase penelişti aleşi la grupul PPE.

Mai puţin Norica Nicolai, care a preferat să rămână în ALDE.

Da. În acest moment avem 16 pesedişti în grupul socialişti, 14 în PPE şi doi în ALDE. România este una dintre puţinele ţări din UE care nu a trimis deputaţi în grupurile extremiste. Nu avem nici la extrema stângă, nici la extrema dreaptă, în grupul Europa Libertăţii şi a Democraţiei, condus de Farage.

Practic, votul lor nu contează în PE.

Da, aceste grupuri sunt vocale, dar din punctul de vedere al deciziei, al cooperării dintre PE şi Consiliul European, extremiştii nu au o influenţă, dar trebuie salutat faptul că România nu a trimis în grupurile extremiste.

În timp ce Marea Britanie, Franţa au trimis extremişti.

E adevărat că la votul european au fost multe partide extremiste, naţionaliste, eurosceptice. Sunt în ţări cu veche tradiţie din Europa. E o întreagă dezbatere despre imigraţie, suscitată de partide extremiste. Sunt ţări cu tradiţii democratice. Acum, să ne bucurăm că în PE sunt oameni care pot contribui la construirea acestui consens.

Remarcăm că dreapta, deşi divizată în plan intern, se reuneşte la Bruxelles.

Avem o acţiune a grupurilor mari. E firesc ca în interiorul fiecărui grup să se caute solidaritate. La noi sunt deputaţi care vin din 27 de ţări, singuri britanicii nu au partid în grupul nostru. În unele din aceste ţări avem într-adevăr mai multe forţe politice, din altele avem un singur partid, e cazul UMP, în Franţa, şi sigur că în grupul politic este nevoie de o sinteză, de o articulare.

Să vorbim despre comisarii europeni.

România a primit, în principiu, Politica Regională încă din iulie. Putem spune asta clar, că negocierile s-au încheiat. La finalul lui iulie, când statele au trimis candidaturi pentru postul de comisar, Juncker a descoperit că are cinci femei recomandate între propunerile existente. Or, el promisese înainte ca statele membre să trimită candidaturile că nu va veni pentru învestire cu mai puţin de nouă femei. Există la nivel european o importantă sensibilitate politică, şi anume ideea parităţii, a susţinerii candidaturilor feminine. 

Înţeleg că domnul Juncker l-a sunat pe domnul Ponta.  

Negiocierile unor asemenea chestiuni implică un număr mare de oameni. Niciodată nu se decide în doi sau în doi şi jumătate. Aceste negocieri sunt un tip de activitate care trebuie să rămână sub un secret, fie şi parţial. Nu sunt lucruri simple astea. A numi într-o asemenea responsabilitate şi a desena un portofoliu nu reprezintă operaţiuni banale. UE înseamnă peste 500 de milioane de cetăţeni şi a decide ce portofolii sunt construite nu reprezintă nişte lucruri oarecare. Negocierile sunt complicate şi nu implică doar state membre. Sigur că există un interes public pentru aceste chestiuni şi ce v-am spus cred că răspunde acestei dorinţe a publicului de a înţelege. Nimeni nu va spune totul, asta este negocierea.

S-a pus problema ca România să primească postul de comisar pentru Ajutor Umanitar?

Cred că şi l-ar fi dorit mai mult pe acesta. Ea a fost membru în Comisia de Dezvoltare. Ştiu ce a făcut în comisie, care este tematica legată de portofoliul pe care în mandatul trecut l-a asumat doamna Gheorghieva. Mi s-a părut inacceptabilă maniera în care a fost prezentată chestiunea Ajutorului Umanitar în România. Nu cred că trebuia să calci în picioare Ajutorul Umanitar pentru a o ataca pe Creţu. Faptul că noi, europenii, sprijinim comunităţi care sunt mai puţin dezvoltate decât noi e un lucru apreciat, deci discursul public despre bătaia de joc este împotriva sensibilităţilor noastre. A fost nedrept şi faţă de Creţu. În chestiunea asta ea era competentă. Părerea mea este că avem de-a face cu o situaţie paradoxală în care avem un portofoliu bun, în mare măsură şi pentru că Dacian Cioloş a fost un candidat bun şi României i s-a acordat portofoliul când Cioloş era candidat, iar doamna Creţu nu are experienţă. Nu cred că va avea o problemă la audieri, în comisia care o va audia sunt numai pesedişti. Singurul membru PPE e domnul Winkler de la UDMR, partid care este la guvernare cu Ponta.

În 2009, o candidată a fost picată de comisie, pentru că nu a putut răspunde solicitărilor punctuale. Bulgaria a fost solicitată să numească pe altcineva şi a chemat-o pe Gheorghieva. Partea politică există şi ea, nu cred că doamna Creţu va avea parte de un atac politic. Apelul făcut de premier e un gest inutil. Nu are cine să nu o sprijine, sunt doar pesedişti.  

Era bine dacă aveam pe cineva să fie pregătit pentru domeniu. Există pericolul ca doamna Creţu să fie absorbită de birocraţi. S-a mai întâmplat.

Apropo de puterile doamnei Creţu, noua Comisie va avea şi un prim-vicepreşedinte, vicepreşedinţi care vor avea rolul de a bruia anumite proiecte.

Pe de o parte, ideea de a numi vicepreşedinţi şi prim-vicepreşedinte vine din constrângere politică. Între aceste persoane sunt oameni care au ocupat, în ţările lor, poziţii înalte. Noi dacă trimiteam de pildă comisar pe Stolojan, pe Boc, pe Tăriceanu, ar fi primit o poziţie importantă în sânul comisiei. Nu poţi, ca prim-ministru, să fii într-o poziţie inferioară în raport cu cineva care nu a avut vreodată responsabilitate ministerială. Doamna Creţu nu a avut responsabilitate ministerială.

Mai e ceva de spus aici. Sunt foarte multe portofolii 28 şi e greu să găseşte 28 de domenii distincte. Guvernele robuste au în general 14-15 portofolii. Sunt ţări, ca Islanda, care au opt-nouă. Trebuie să vezi ce decupaj faci. Sunt, de altfel, suprapuneri.

Cred că vom fi obiigaţi să ajungem la o comisie mai restrânsă, se poate face un algoritm mai inteligent.

Cristian Preda (stânga) în studioul Adevărul Live FOTO Eduard Enea

Veţi vota împotriva sau pentru actuala Comisie?

Se votează toată comisia. După ce am făcut campanie pentru Juncker mi-e greu să îmi imaginez că voi vota împotriva lui.

Să revenim în plan intern, la chestiunea CV-urilor candidaţilor la prezidenţiale.

Sinceritatea, în politică, este esenţială. Subscriu ideii că trebuie să avem CV-uri complete. E bine să ştim ce a făcut fiecare în viaţă.

La un moment dat, le-am cerut candidaţilor să spună cu cine au votat până acum. Cred că e relevant cu cine au votat. M-ar interesa să văd cum au votat în 2000. Eu am fost alături de Isărescu în 2000, am murit de ciudă că nu a ieşit el atunci. M-aş bucura să aflăm lucrurile astea. Biografia e bine să fie ştiută dinainte.

Chestiunea cu ofiţerul acoperit e sensibilă. Oricum, e simptomatic faptul că această campanie e animată de declaraţii făcute din exterior. De câteva zile lumea discută de un lucru pe care l-a lansat nu un candidat, ci preşedintele. Eu aştept ca din mintea candidaţilor să iasă lucruri interesante.

Îmi doresc ca toţi candidaţii, indiferent cum îi cheamă, să ne spună ce au făcut. Nu cred că trebuie să transformăm dezbaterea în ghicitoare, lăsând cetăţenii să dea în bobi pentru a afla ceva despre candidaţi.

Un mincinos nu va fi votat preşedinte, sunt convins. Sau cineva care nu e sincer. Între un mincinos – şi ăsta e portretul creionat lui Ponta – nu detaliile vor fi cele care vor tranşa. La final, va trebui să alegem între A şi B. Nimeni nu poate câştiga la noi cursa din turul I. Ar trebui ca un candidat să ia 93% din primul tur.

Să spunem că aţi decis să votaţi pe cineva şi peste noapte aflaţi că a făcut parte din serviciile secrete. L-aţi mai vota?

Nu pot să speculez la modul abstract. Ştiu ce a însemnat parcursul politic şi care sunt tipologiile politice din România, nu am mari aşteptări. Îmi doresc să fie ceva consistent pe masa dezbaterii politice, dar nu văd mari surprize. Chestiunea se poate declina în multe feluri şi aş vrea să evităm felul securistic, sugestia şi zvonul care sunt alimentate de scenarii penibile.

 Dacă acum 20 de ani nu aveai job şi te-ai dus să baţi la uşa SRI, e o opţiune de viaţă.

Ca la plagiat. Nu  mai face comisii peste comisii, să te ascunzi ca un ţânc sub fusta mamei. Dacă Ponta nu va mărturisi plagiatul, nu va fi preşedinte.

Monica Macovei spunea că domnul Băsescu i-a promis postul de premier în 2012, înaintea domnului Ungureanu.

În 2009, îmi amintesc că i-a propus postul de premier când a aplicat Boc. De asta îmi amintesc.