Cristian Băcanu: DNA-ul pădurilor s-ar fi transformat într-o Secţie Specială. Am fi ajuns la un blocaj total al infracţiunilor pe mediu

Cristian Băcanu, secrear de stat în Ministerul Justiţiei şi preşedinte al PNL Sector 5, vorbeşte, la Adevărul Live, de la ora 12.00, despre motivele care au dus la sesizarea CCR în ceea ce priveşte Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Mediu şi pregătirea pentru alegerile locale.

Adevărul: De ce a sesizat Guvernul CCR pe o lege cu care părea că e de acord?

Cristian Băcanu: Lucrurile sunt destul de simple din punct de vedere tehnic. Din punct de vedere al marketingului politic, lucrurile sunt mai complicate. Într-o primă viziune dacă auzi de DNA-ul pădurilor sună bine. Lăsând la o parte denumirea, care e doar o denumire şi nu ţine de substanţă, trebuie să ne uităm ce scrie în legea respectivă. Ne aduce aminte de Secţia Specială care funcţionează şi astăzi din păcate. Proiectele de desfiinţare au fost blocate în Parlament. Lupta împotriva corupţiei împotriva magisraturii s-a blocat. Ce se întâmplă cu acest DNA al pădurilor. S-ar fi ajuns la un blocaj total al infracţiunilor pe mediu. Acest DIIM nu are un sediu, nu are grefieri, nu are bază materială. Dacă legea intra în vigoare la 1 iunie, practic pe 5 iunie trebuia ca toate dosarele să plece către nicăieri. Vă daţi seama ce s-ar fi înmtâmplat dacă dosarele pe mediu ar fi ajuns către nicăieri. Tot ce ar însemna luptă împotriva infracţionalităţii s-ar fi blocat, nu pe 2-3 luni ci pe o perioadă mai lungă. De asemenea DNA-ul pădurile prevede să ai 90 de procurori. Să aduci atâţia procurori durează. Durează să instituţionalizezi o instituţie de parchet. Apoi un parchet trebuie să aibă structuri şi în teritoriu. Mai ales când vorbim de infracţiuni de mediu. Pentru început trebuia să aibă o instituţie centrală. Cum să faci investigaţii în Harghita, Iaşi, cu o instituţie în centru.

Deci marea problemă e resursa umană.

Prima problemă e lipsa unui studiu de impact. Ar funcţiona un astfel de mecanism cum e el pe hârtie? Apoi a doua probleme e că toate dosarele ar pleca către nicăieri iar peste un an de zile toţi ar fi scăpat cu basma curată. Apoi nu ai destui procurori să recrutezi. În momentul acesta avem un deficit de 15% din numărul total de procurori. Dacă luam de la parchetele care sunt deja în deficit, şi DNA-ul şi DIICOT-ul sunt în deficit. Daca-i duceai către DIIM, adânceai acest deficit. Din experienţele anterioare, ai nevoie de bază materială, sedii, maşini, grefieri. Această bază materială lipsea cu desăvârşire. Ar fi fost un eşec total. Iarăşi din experienţa anterioară cu DNA-ul, ştii că ai nevoie de un număr mare de procurori. Lucrurile nu puteau funcţiona asa, din păcate a trebuit să atacăm legea la CCR.

Să vă întreb de dosarul 10 august. În acest moment sunteţi secretar de stat în ministerul Justiţiei. La 10 august nu eraţi o persoană cu funcţie administrativă, ci atunci ofereaţi consultanţă gratuită. Cum vedeţi acuma problematica 10 august?

În calitatea mea de acum am anumite restricţii de exprimare. În al doilea rând nu am avut ca secretar de stat vreo legătură cu dosarul 10 august. Nu am discutat în viaţa mea cu un procuror despre acel dosar. Ca cetăţean care a participat, pot să spun că lucrurile necesită în continuare lămuriri. Am văzut cum jandameria arunca cu grenade lacrimogene în populaţia paşnică. Pot să spun asta, am văzut ca cetăţean. Eu cred că lucrurile trebuie să fie dezvăluite, să aflăm cu toţii adevărul.

Pe lângă poziţia în statul român dvs sunteţi preşedinte la PNL Sector 5. Ce se întâmplă cu negocierile cu USR? Renunţă filiala dvs la domnul Croitoru aşa cum îşi doreşte USR? 

În momentul ăsta la nivelul PNL noi nu avem un candidat oficial stabilit. Există nişte variante în cursa internă, nu vă pot spune foarte mult până nu avem un anunţt oficial. Ce pot să spun cu certitudine e că eu cred că cea mai bună soluţie în acest moment pentru Bucureşti este ce de a găsi resursa psihologică dacă vreţi pentru a putea ajunge la un compromis între toate forţele democratice din capitală. Oamenii de bună credinţă din Bucureşti ar trebui să treacă peste orice formă de orgoliu, de înfocare politică. Există genul ăsta de trăiri. Am colegi care-mi povestea că în anii din urmă erau ameninţaţi de un primar de sector că vor fi plimbaţi cu portbagajul. Lucrurile astea lasă nişte cicatrici, trebuie să trecem peste asta. Am ajuns într-un loc unde eu nu credeam că poate ajunge Capitala României. Uitaţi-vă la Oradea, Sibiu, Iaşi. E un loc în care vrei să trăieşti. Uitaţi-vă la Capitală.

În momentul de faţă tot mai multe partide cer amânarea alegerilor locale, să nu mai fie pe 27 septembrie, ci în primăvară. Am văzut poziţionarea PSD, ALDE, USR. Ce face PNL? 

Noi credem cu toată tăria că avem nevoie de alegerile locale şi că avem nevoie de ele acum în 27-28 septembrie, sau 26-27. Eu personal în momentul ăsta mă gândesc că pentru Capitală ar fi un dezastră să rămână oameni ca Firea, Mutu, Florea. Trebuie să punem stop acestor deturnări de fonduri. Sectorul 5 e împânzit de cartonaşe pe bani mulţi. Există un loc de joacă în Sectorul 5 şi scrie spaţiu cultural. Ştiţi de ce? A luat bani destinaţi de la cultură şi i-a pus acolo. E deturnare de fonduri, nu poţi să faci aşa ceva. Eu sper din tot sufletul să avem alegeri pe 27 septembrie. În acest moment avem o lege care stabileşte că data alegeriloe e 27 septembrie. Vom vedea ce se îmtâmplă mai departe dar cred că soluţie optimă e să avem alegeri.

Pe de altă parte tot PSD poate să dicteze şi un alt termen pentru alegeri petnru că tot la mâna Parlamentului poate ajunge această situaţie. Mi-aţi povestit de domnul Florea, ştim prea bine din reportajele din presă ce evenimente se fac în Sectorul 5. Cred că e cel mai activ Sector, şi mă refer la acele concerte.

Domnul Florea la începutul pandemiei improvizase nişte caşcarabete şi împărţtea şerveţele umede, săpun. Oamenii se înghesuiau la acele tarabe fără să respecte normele de siguranţă. Apoi Florea a trimis nişte oameni din uşă în uşă să împarte materiale din astea. Ăsta e Florea, trebuie să scăpăm de ei. Şi de Mutu şi de Florea şi de Negoiţă. Românii şi Bucureştenii au nevoie de o schimbare. Gândiţi-vă ce a făcut Firea cu acel spital modular. O delăsare totală. Avem nevoie de resursele astea, nu să ne batem joc de bani.

Am văzut recent că a fost discuţia despre condiţionarea Statului de Drept pentru fondurile europene. Ce face Guvernul în ceea ce priveşte Secţia Specială? Ieri în Parlament au mai respins încă o dată cei de la PSD desfiinţarea Secţiei Speciale. Mai există opţiunea unei Ordonanţe de Urgenţă a Guvernului, dar ştim că nu prea se poate.

Marja de manevră a Guvernului e atât de mică încât merge spre zero. De aiai nici nu s-a putut acţiona. Ce am putut face e să schimbăm poziţia României la Curtea Europeană. Instanţele Naţionale au trimis anumite întrebări legate de Secţia Specială la Curtea de Justiţie Europeană. Înainte veche guvernare apăra cu taote puterile secţia. Actuala guvernare a schimbat poziţia. Poziţia noastră nouă a fost că Guvernul îşi asumă desfiinţarea Secţiei Speciale şi am explicat de ce lucrurile nu sunt în regulă. Câteva argumente vizau lipsa unui studiu de impact la momentul în care Tudorel Toader a implementat acele OUG-ul pentru operaţionalizarea SIIJ-ului. Lucrurile astea s-ar fi întâmplat şi în cazul DNA-ului pădurilor. Ar fi fost o Secţie Specială în domeniul pădurilor.

Cu ordoanţă simplă nu putem desfiinţa SIIJ-ul. Proiecte au fost depuse în Parlament, aţi văzut ce face PSD-ul cu acele proiecte. Ordonanţă de Urgenţă e complicat. Avem un referendum care spune că nu putem face asta. Parlamentul la un moment dat a emis o lege privind SIIJ-ul. Dacă vine Guvernul după un an de zile să desfiinţeze SIIJ-ul, înseamnă că Guvernul vine să încalce voinţa Parlamentului. Tehnic avem o problemă, nu prea putem să dăm OUG. Nu că nu dorim să desfiinţăm SIIJ-ul. Eu personal am încasat gaze pe 10 august pentru că nu eram de acord cu legile justiţiei. Până nu se schimbă configuraţia actualului Parlament suntem cumva blocaţi. Vom analiza şi alte soluţii dar deocamdată asta e soluţie tehnică pe SIIJ. Ăsta e un alt motiv important pentru care avem nevoie de alegeri.