Corespondenţă de la Roma. Cum l-au primit românii din Italia pe Klaus Iohannis. Diaspora italiana, pregătită pentru instituţia primei-doamne

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Preşedintele Klaus Iohannis le vorbeşte românilor din Italia
Preşedintele Klaus Iohannis le vorbeşte românilor din Italia

La cinci luni de la alegerile prezidenţiale, preşedintele Klaus Iohannis pare să se bucure în continuare de încrederea românilor din Italia, unde se regăseşte cea mai mare comunitate românească din Diaspora. Românii din Italia îi cer soţiei preşedintelui, Carmen Iohannis, reactivarea instituţiei de Primă-doamnă a României, după 25 de ani de stagnare.

Intrăm în hotelul rezervat pentru delegaţia de presă care îl însoţeşte pe Iohannis şi, auzind că se vorbeşte româneşte, femeia de serviciu ne salută cu: “Buna ziua!” Soţul său, tot român, este responsabil cu coafarea pomilor din curtea hotelului. Sunt obişnuiţi să aibă oaspeţi din România şi, deşi au învăţat italiana, una dintre condiţiile esenţiale pentru a fi angajat la italieni, graiul românesc le gâdilă urechile. Într-una din pieţele din centrul Romei, un alt român îşi câştigă traiul purtând în fiecare zi un costum de soldat roman. În mijlocul atâtor români, peste un milion, potrivit cifrelor oficiale, italienii au prins frânturi din limba românească. “Buna ziua! Ce fete frumoase sunt româncele”, ne spune un vânzător de bilete pentru tombolă.

Românii au aflat de vizita lui Klaus Iohannis în Italia şi s-au pregătit cum au ştiut ei mai bine pentru întâlnirea cu şeful statului ales şi de către ei, care a avut loc în cursul serii.  Preşedintele Klaus Iohannis şi Prima-doamnă, Carmen Iohannis, au bifat o baie de mulţime pe cinste la întâlnirea cu comunitatea românească din Italia, care s-a desfăşurat în clădirea Tribunalului din Vatican.  Cei aproximativ 400 de români, de la preoţi, ingineri, doctori, la muncitori în casele italienilor, toţi votanţi ai lui Klaus Iohannis la alegerile prezidenţiale, aproape că s-au călcat în picioare pentru o fotografie, un autograf şi chiar un zâmbet din partea unuia dintre cei doi.

 Unii dinte români s-au îmbrăcat în straie populare pentru a-i arăta preşedintelui că sunt români vertabili, precum ei înşişi au mărturisit. Trei copii, de asemenea, îmbrăcaţi în port popular au avut misiunea de a-l întâmpina pe preşedinte cu pâine şi sare, aşa cum prevede tradiţia românească. Le place mai mult în Italia decât în România, ţara de origine fiind doar destinaţia de vacanţă, unde merg vara pentru a o vizita pe bunica rămasă singură, cu dorul de nepoţi şi de copii.

Klaus Iohannis a vorbit în faţa celei mai mari comunităţi din Diaspora, peste 80% fiind votanţi ai săi la alegerile prezidenţiale, despre votul românilor din Diaspora, care trebuie asigurat de către statul român, acelaşi mesaj pe care l-a transmis şi după câştigarea Preşedinţiei.  “M-am bucurat să constat că toate partidele s-au angajat public că vor începe în cel mai scurt timp, probabil chiar săptămâna aceasta, dezbaterea cu privire la legislaţia care asigură dreptul de vot al românilor din afara graniţelor. Există în acest moment un proiect privind votul prin corespondenţă. Este rolul Parlamentului să discute şi să adopte o soluţie, oricare ar fi aceasta. Este rolul meu să aduc în dezbaterea publică acest subiect şi să-i urmăresc evoluţia. Şi aşa voi face. Eu cred că avem nevoie de o asemenea lege care priveşte votul românilor din diasporă”, a spus Iohannis, în alocuţiunea sa pregătită pentru românii din Diaspora.

După discursul în care a ţinut să precizeze că nu-şi va schimba conduita prezidenţială de dragul spectacolui, aluzie la multiplele critici vizavi de modelul de preşedinte pe care l-a impus, Iohannis, deşi lovit de răceală, a coborât în mulţime pentru a sta de vorbă cu oamenii. La fel a procedat şi soţia sa Carmen Iohannis, adulată din toate părţile. Femeile din Italia i-au cerut acesteia să se implice mai mult ca Prima-doamnă a României. “Vrem să activăm instituţia primei-doamne. Să înceapă de la Roma, unde este cea mai mare comunitate de români. Toate femeile, la poză cu Prima-Doamnă a României”, suna invitaţia unei românce.

Înainte ca preşedintele să ajungă la Roma, pe reţele de socializare a apărut o scrisoare a unui român din Italia, nemulţumit de organizarea întâlnirii dintre Klaus Iohannis şi comunitatea românească, care va avea loc în această seară. "După ce am citit comunicatul Ambasadei României la Roma, referitor condiţiile de participare la întâlnirea cu dvs., entuziasmul ne-a cam dispărut. Ambasada intenţionează să organizeze întâlnirea întâlnirea cu reprezentanţii Diasporei într-o sală în care vor încape 4-500 de persoane. Numărul celor care doresc să vă vadă şi să vă asculte este cu mult mai mare - probabil multe zeci de mii de români- pentru că toţi aceştia şi-au pus speranţa înd vs.De ce nu se organizează această întâlnire pe un stadion în care ar putea să încapă 70-80 de mii de români? Vor fi, fără îndoială, oameni simpli, dar care, vă asigur, nu vor migra de la un partid la altul şi nici nu-şi vor schimba ideea de la o zi la alta", scrie Dan Popa, un român aflat la muncă în Italia. 

Italia susţine aderarea României la Schengen

Luni, 27 aprilie, a început vizita oficială a preşedintelui României, Klaus Iohannis, la Roma, la invitaţia omologului său italian, Sergio Mattarella. Prima întrevedere a avut loc la Palatul Quirinale, unde cei doi preşedinţi au avut discuţii pe teme bilaterale, de pe agenda europeană şi internaţională.

Cei doi preşedinţi şi-au exprimat satisfacţia reciprocă faţă de evoluţia şi consistenţa relaţiilor româno-italiene – relaţii care au la bază tradiţii şi legături puternice şi totodată un cadru amplu de dezvoltare oferit de Parteneriatul Strategic consolidat, stabilit în 2008. S-a evidenţiat, în acest context, importanţa relaţiilor economice şi comerciale dintre cele două state, precum şi potenţialul existent pentru amplificarea în continuare a acestora. A fost menţionată, de asemenea, importanţa comunităţii româneşti din Italia şi a celei italiene din România ca punte solidă de legătură şi cooperare între cele două ţări.

Preşedintele Sergio Mattarella a ţinut să precizeze în mod deosebit contribuţia însemnată a românilor din Italia la dezvoltarea economică a ţării. La rândul său, preşedintele Iohannis a mulţumit omologului său pentru susţinerea acordată de autorităţile italiene integrării comunităţii româneşti în societatea italiană. Comunitatea românească în Italia, a subliniat preşedintele Iohannis, „este la fel de importantă atât pentru Italia, cât şi pentru România”.

A fost abordată şi tema aderării României la spaţiul Schengen, prilej cu care preşedintele Mattarella a reiterat sprijinul său şi al guvernului italian pentru acest obiectiv al României. „A venit momentul ca România să fie parte a Schengen”, a declarat preşedintele italian.

Italia susţine sprijinirea R. Moldova

În contextul agendei europene actuale, referindu-se la problematica relaţiilor externe ale UE, Klaus Iohannis a menţionat importanţa asigurării unei perspective europene pentru Republica Moldova, summitul de la Riga din luna mai reprezentând un moment – cheie în acest sens. La rândul său, preşedintele Mattarella a dat asigurări că Italia va susţine abordarea României privind sprijinirea Republicii Moldova.

Sergio Mattarella a mulţumit României pentru poziţia avută în cadrul Consiliul European extraordinar de săptămâna trecut de la Bruxelles, pe tema migraţiei, spunând că ţara noastră a fost unul dintre statele care au dat dovadă de cea mai mare sensibilitate pentru această problematică.

Au mai fost trecute în revistă subiecte de pe agenda internaţională precum situaţia din Libia şi intensificarea fenomenului terorismului internaţional.

Cei doi preşedinţi ai convenit să aibă un dialog susţinut pe perioada mandatelor lor. În acest context, preşedintele Klaus Iohannis a lansat invitaţia omologului italian de a vizita România. Preşedintele Mattarella a mulţumit pentru invitaţie, arătând ca îi va da „curs cu mare bucurie”.

Programul vizitei a continuat cu o întâlnire în cursul după-amiezii cu preşedintele Senatului, Pietro Grasso, în cadrul căreia s-a discutat despre procesul de reformă din cele două ţări, precum şi despre rolul şi activitatea Parlamentelor român, respectiv italian.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite