Consensul economic, condiție pentru guvernare. De ce viitorul Executiv va fi unul de compromis

Situația României privind necesitatea unei reglări urgente a economiei și obținerea unei majorități parlamentare care să asigure susținerea în Parlament aduce o formulă inedită la masa guvernării, un Executiv format din patru partide. Președintele Nicușor Dan încearcă să obțină consensul formațiunilor politice asupra planului economic înainte de a stabili componența Executivului, într-o încercare de a preveni blocajele ulterioare. Totuși, analiștii avertizează că viitorul guvern va fi unul de compromis, cu șanse mici să aducă reforme reale.

Viitorul Executiv ar putea fi condus de liberalul Ilie Bolojan FOTO Mediafax

Negocierile pentru formarea noului guvern propun o construcție din patru partide: PSD, PNL, USR și UDMR, o construcție de formațiuni politice aflate la poli opuși din punct de vedere ideologic, care, după cum arată experiența din ultimii ani, are toate șansele să se destrame.

Negocierile actuale se concentrează în principal pe măsurile economice pe care trebuie să le ia viitorul Executiv.

„Nu va fi rapid, evident, un nou guvern. Nu va fi extraordinar de rapid, pentru că vor apărea discuții între partide. De aceea Nicușor Dan a abordat o altă strategie pentru formarea guvernului și nu a început cu negocierile privind persoana primului ministru și ce partid îl va da, ci a început cu programul de măsuri urgente pentru reducerea deficitului bugetar. Tocmai încearcă să obțină un consens pe aceste măsuri, ca apoi lucrurile să nu se transforme într-o ceartă la guvernare. Deci a pus cumva lucrurile în ordinea logică. Dacă se ajunge la aprobarea măsurilor, după aia e mult mai ușor să faci guvernul și să le pună în aplicare. De aceea lucrurile încă durează”, explică redactorul-șef Historia Ion M. Ioniță.

Analistul mai atrage atenția că având în vedere construcția complicată, așteptările nu ar trebui ridicate, mai ales că „va fi greu să știi USR și PSD la un loc”.  

„Să nu ne facem iluzii că va fi un guvern foarte reformist. Guvernul care va fi, va avea principala sarcină să ia setul de măsuri minimale pentru reducerea deficitului bugetar. Asta va fi sarcina noului guvern. Să prezinte un plan de măsuri credibil, astfel încât România să poată obține de la Comisia Europeană o prelungire, adică să nu intre sancțiuni împotriva României, o păsuire și să obțină în continuare acces la împrumuturi, la dobânzi rezonabile. Evident, un astfel de plan de măsuri va contribui și la păstrarea actualului rating (n. r. – rating de țară) și nu la degradarea lui. Acestea vor fi măsurile, să nu ne așteptăm la măsuri de reformă în administrație sau alte tipuri de măsuri, pentru că nu avem consens asupra lor și nu avem o majoritate atât de reformistă în Parlament”.

Politologul Radu Carp atrage atenția că „este foarte posibil ca protocolul să funcționeze, însă alchimia celor de la putere să fie foarte, foarte diferită la un moment dat”, astfel că în problema deficitului bugetar, cea care motivează actuala formulă guvernamentală discutată trebuie bine stabilită.

„E o formulă inedită până acum. Cele patru partide au mai colaborat, dar nu au stat la aceeași masă, să zicem așa, în exercițiul funcției la guvern. Și aici e de văzut. Încă sunt reticențe și rezerve față de varianta finală a proiectului de guvernare. Vom vedea, în orice caz, aceste întrebări vor putea fi adresate candidatului pentru poziția de premier în cele 10 zile după depunerea candidaturii. (…) problema este că deficitul nu este o chestiune care poate să aștepte. E nevoie de soluții urgente, chiar dacă e nevoie și de soluții pe termen lung, dar e nevoie de soluții urgente pentru a nu întârzia plățile salariilor, pensiilor. Și aici cred că vă trebuie două feluri de măsuri. Măsuri urgente și măsuri pe termen lung”, subliniază Radu Carp.

Guvern nou cu fețe vechi

Discuțiile actuale se desfășoare greoi, nefiind agreată încă nici forma viitorului Executiv, cu PSD sau fără PSD, lucru care ar duce la construcția unui guvern minoritar, și nici conducerea, cu premier tehnocrat, cu varianta rotativei sau doar cu Ilie Bolojan în conducere.

Pentru cedarea poziției de premier, PSD cere în guvern un post de vicepremier. În cazul ministerelor, unii șefi de portofolii vor pleca acasă. În același timp, deși președintele Nicușor Dan avertiza asupra necesității unor oameni noi în fruntea ministerelor însă de la începutul discuțiilor, actualele negocieri doar schimbă locul în cazul unor personaje din vechiul Executiv. Spre exemplu, vicepremierul Marian Neacșu ar putea prelua conducerea ministerului Transporturilor.

Printre cei care ar putea să își păstreze funcțiile sunt actualul ministru al Agriculturii - Florin Barbu, ministrul Economiei și Digitalizării - Bogdan Ivan, ministrul Energiei - Sebastian Burduja, ministrul Proiectelor și Investițiilor Europene - Marcel Boloș, ministrul Educației -  Daniel David, ministrul Finanțelor - Tanczos Barna și ministrul de Interne și actual premier interimar - Cătălin Predoiu.

În acest context redactorul-șef Historia, Ion M. Ioniță avertizează că reglarea necesară în privința deficitului bugetar nu poate veni cu oameni din vechea construcție guvernamentală: „Cu aceiași oameni care au creat deficitul bugetar, vrei acum să iei măsuri de reformă? Nu, nu are cum, nu sunt credibili. Și a insista cu aceiași miniștri practic înseamnă că nu înțelegi nimic din ce s-a întâmplat. Dacă vin cu aceleași figuri uzate, adică partidele vin cu aceleași figuri uzate, sigur că nu poate fi niciun fel de încredere”.

Eșecurile anterioare

În trecut atât USR, cât și UDMR au ieșit de la guvernare lăsând PNL în urmă. Același lucru l-a repetat și PSD după ultimele alegeri de anul acesta. Social-democrații s-au retras însă doar formal, miniștrii rămânând în funcție.

Coaliția PNL-USRPLUS-UDMR s-a rupt în 2021, când miniștri USR, pe atunci USRPLUS, au demisionat în bloc în contextul demiterii miniștrilor săi de către fostul premier liberal Florin Cîțu. Formula a fost urmată de intrarea PSD la guvernare în același an. Coaliția PSD-PNL-UDMR s-a transformat însă în PSD-PNL în 2023, odată cu rotativa guvernamentală. Atunci UDMR a plecat în contextul unor negocieri strânse cu liberalii, care au lăsat Uniunea cu doar două ministere.

Ultima ruptură de la vârful Executivului nu s-a produs cu adevărat în urma alegerilor prezidențiale din 2025, în care PSD și PNL au venit cu un candidat comun. Semnalele au apărut mult mai devreme, chiar în campania alegerilor prezidențiale organizate în 2024, odată cu candidaturile foștilor șefi de partid Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu.