Conflictul care va afecta omenirea mai mult decât războaiele din Ucraina și Israel. „Se întâmplă când din prea multă toleranță se tolerează intoleranța”
0Aproape nebăgat în seamă, există un război care polarizează și ale cărui urmări vor fi resimțite în întreaga lume. Alin Fumurescu, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Houston, și rectorul UBB, psihologul Daniel David, explică, pentru „Adevărul”, unde va duce acest conflict.
Conflictul dintre progresism și conservatorism va afecta o lume întreagă mai mult decât o fac războaiele din Ucraina și Israel. Nu sunt folosite arme, nu există victime, dar cu toate acestea e vorba de un război între două curente și două sisteme de valori care ia amploare și care polarizează societatea și cască hăuri și prăpăstii de netrecut chiar în inima unei națiuni. Există, desigur, o legătură și cu faptul că partidele radicale, atât cele de extremă dreapta cât și cele de extrema stângă, sunt în creștere peste tot.
Iar pentru mulți cel mai bun exemplu de polarizare a societății este SUA, unde populația a fost sedusă de mirajul doctrinelor ultraprogresistă promovată intens de unii democrați, respectiv a conservatorismului de timp MAGA, trumpist, care a pus stăpânire pe republicani. Sau, mai simplist, o extremă stânga pe picior de război cu cea dreapta. Odată cu aceasta, societatea a devenit tot mai conflictuală, iar cele două tabere au ajuns pe poziții ce par azi ireconciliabile. În timp ce progresișii își disprețuiesc „dușmanii” și pun pe picior de egalitate conservatorismul cu înapoierea, de cealaltă parte progresismul e privit cu același dispreț și catalogat drept neomarxism. Practic, este vorba în egală măsură de două curente și de două sisteme de valori care nu sunt compatibile.
Unda de șoc a traversat Atlanticul și a ajuns în Europa, unde provoacă aceleași tensiuni. Doar că, în timp ce în Uniunea Europeană toți ochii au fost pe extrema dreaptă, extrema stângă a crescut cumva nebăgată în seamă și continuă trendul ascenedent. În tot acest timp, partidele de centru, dar și cele de dreapta și de stânga non radicale își văd eșafodul tot mai erodat.
Exemplul LGBT+
Un exemplu aparent benign, dar nu singurul, este cel al controverselor din jurul comunităților LGBT+. De curând, țări precum Ungaria și Bulgaria au adoptat legi contestate vehement de minoritățile sexuale. Cel mai recent, parlamentarii din Bulgaria au adoptat o lege care interzice „propaganda și promovarea LGBT+ în școli”, stârnind indignare în anumite medii. Legea a fost votată miercuri, 7 august, iar o zi mai târziu sute de persoane au protestat în fața Parlamentului Bulgariei, notează Radio România.
G4Media scrie că noua lege a stârnit „îngrijorarea profundă” a copreședinților intergrupului LGBTI al Parlamentului European, iar mai mulți europarlamentari din grupurile Verzilor și Renew Europa, partide cu viziuni progresiste, au cerut Comisiei Europene să sancționeze Bulgaria.
Cu toate acestea, majoritatea bulgarilor sunt ostili LGBT+. De altfel, la fel ca în România, Ungaria sau Polonia, în Bulgaria nu sunt permise nici căsătoriile, nici uniunile civile între persoane de același sex. Iar politicile controversate în această privință nu reprezintă decât un aspect al unor societăți puternic polarizate în care stânga progresistă și dreapta conservatoare cu urmări nu întotdeauna fericite.
Societatea nu a fost niciodată mai divizată
Profesor de științe politice la Universitatea Houston (SUA), Alin Fumurescu spune că niciodată până acum societatea nu a fost mai divizată. În opinia sa, este vorba despre un fenomen care se manifestă la scară largă, în special în democrațiile liberale.
„E o polarizare mai mare ca oricând, de când o știu eu. Poate cu excepția Războiului Civil din SUA. Acesta este un fenomen care se întâmplă, din nefericire, cam în toată lumea, cel puțin în democrațiile, hai să le spunem, liberale. Părerea mea este că principalul vinovat aici este noua media”, consideră Fumurescu.
„Războiul” dintre cele două tabere a pornit aparent din Statele Unite, iar aici se manifestă poate mai vehement ca oriunde. În cele două partide americane, partidul democrat și cel republican, radicalii din ambele tabere și-au făcut loc și au câștigat poziții-cheie. Dacă situația din partidul republican, care se identifică în bună măsură cu Donald Trump, este bine cunoscută, în România s-a vorbit mai puțin despre facțiunile din partidul democrat și despre avansul progresiștilor. De altfel, dacă președintele Joe Biden aparține vechiului partid democrat, actuala candidată la Casa Albă, Kamala Harris, este considerată a fi atașată de noile valori progresiste și se bucură inclusiv de susținerea unei părți a stângii americane care a fost deseori acuzată de neomarxism.
Curente și scindări și în mijlocul democraților și a republicanilor
„Ce se întâmplă acum în America, din punct de vedere electoral, situația se prezintă cam așa: democrații, mai ales Biden, sunt cumva prinși între ciocan și nicovală, fiind practic două tabere destul de diferite în cadrul partidului democrat. Avem, să-i zicem, pe cei de extremă stângă, să zic așa, sau suporterii woke, și pe de altă parte avem democrații să le spunem așa de modă veche. Biden încearcă să navigheze cât de mult poate în astea două tabere, pentru că pe de o parte inima îi spune, bănuiesc eu, că totuși s-a exagerat prea mult cu aceste noi politici identitare, culturale, diversitate, incluziune. Și doi la mână, pentru că fiind el de modă veche și având un copil, printre puținii politicieni americani la nivelul acesta, congresmani în general care au avut un copil care a luptat în războaiele Americii, iar aici nu mă refer la Hunter, care e un fel de oaia neagră a familiei, ci la Bon, care a și murit ulterior din cauza unui glioblastom care nu se știe dacă a fost provocat de ce s-a întâmplat în Irak sau nu, înțelege pericolele”, spune profesorul care a devenit cunoscut în întreaga lume încă de acum un deceniu, după succesul cărții sale „Compromisul. O istorie politică și filozofică”, apărută la Cambridge University Press, în 2013, iar ulterior și în România, la Humanitas.
În partidul republican, Trump a reușit să treacă peste opoziția republicanilor tradiționali și a instaurat „trumpismul”, permițându-le elementelor radicale de dreapta să acceadă la vârf.
„Mulți dintre republicanii moderați, chiar anti-trumpiști oficial, au refuzat să îl susțină pe Trump, dar, în momentul în care a câștigat alegerile primare și devine fracțiunea tot mai mare și mai mare, mulți dintre ei încep să cedeze și își manifestă într-un fel sau altul, mai mult sau mai puțin voalat, suportul pentru Trump, pentru că este singura speranță de a rămâne în viața politică”, adaugă profesorul.
O certitudine este faptul că în SUA, la fel ca și în Europa, moderația este înlocuită de cele două extreme, iar de aici și prăpastia care apare în mijlocul societății. Iar ruptura este tot mai evidentă între susținătorii așa-numitului neomarxism și cei care susțin naționalismul exacerbat.
„Noi știm la fel de bine ca toată lumea pentru că nu există practic respectul pentru niciun fel de autoritate și niciun fel de ethos, poveste comună care să țină oamenii uniți pentru că aici a fost și vina, slăbiciunea democrațiilor liberale care, din prea multă toleranță au început să tolereze intoleranța, considerată ca normalitate. Și în momentul acela lumea începe să se fragmenteze, pentru că așa cum este cazul Americii, dar și multe cazuri din Europa, nu prea mai există un liant comun, un set de valori unanim acceptate. La unii, speranța lor este un fel de întoarcere în trecut, Make America Great Again, Dacii și romanii la noi și așa mai departe, naționalismul de modă veche, ceea ce este imposibil pentru că nu te mai poți întoarce, trebuie să mergi cumva înainte, dar în același timp fără să cedezi cumva toată tradiția pe care se bazează societățile veșnice”, mai spune Fumurescu.
„Bătălia care se dă e una culturală”
În opinia specialistului, este vorba în primul rând de un război al valorilor diferite, dar și de o bătălie culturală. Iar cele petrecute la universitățile de top americane, unde studenții au ieșit în stradă pentru a susține Hamas, au arătat încă o dată că la fel cum îndoctrinarea specifică extremei dreapta este nocivă, exact același lucru este valabil și în privința extremei stânga woke și neomarxistă.
„Deci bătălia care cred că se dă acum este una culturală. Iar speranța, paradoxal, după părerea mea, ar fi exact aceste unde de șoc puternice, de exemplu ce se întâmplă în Israel și Fâșia Gaza acum le-a arătat multor americani cam la cel nivel de îndoctrinare s-a ajuns în universitățile americane. În același timp, situația din Ucraina, Rusia cu Ucraina, a trezit într-un fel și o Europă care intrase într-un fel de amorțire și «dolce far niente» și deci dintr-odată aceste crize existențiale la urma urmei, pentru că vorbim aici de criză existențială fizică, războiul în care mor oamenii, în momentul acela dintr-odată toate acele dezbateri, despicarea firului cultural în 4, a identităților de gen, fluiditate și așa mai departe, devin complet secundare pentru că în momentul în care nu mai ai ce mânca trebuie să încerci să și mănânci. Deci nu mai ține de foame această abordare”, punctează Fumurescu.
Rector la Universitatea Babeș-Bolyai, psihologul Daniel David vorbește despre situația din România și despre polarizarea societății românești. În opinia sa, nici progresiștii și nici conservatorii nu dețin adevărul absolut, deși se combat cu vehemență. Totodată, aici se poate vorbi și de un conflict între generații.
„Nu consider că noile generații ar fi neapărat mai etice”
„Viziunea mea este că noile generații care și schimbă profilul psihocultural al țării nu le văd neapărat ca mai bune din punct de vedere profesional sau mai etice, ci pur și simplu că au niște valori generale, cum ar fi opțiunea pentru autonomie, faptul că nu acceptă concentrarea puterii, faptul că sunt mai curajoși în fața impredictibilităților. Astea sunt schimbările aduse. Nu consider că noile generații ar fi neapărat mai etice, mai morale sau mai buni profesioniști decât vechile generații, doar că au valori mai congruente cu spațiul vestic în care noi am ales să ne integrăm”, susține David.
Profesorul consideră că susținătorii celor două curente antagonice greșesc cel mai mult atunci când se consideră atotștiutori:
„Suntem în fază de emancipare și când ești în fază de emancipare, ai impresia că ești punct de referință și încerci să-ți confunzi propriile păreri și opinii cu cunoștințele în domeniu. Și atunci fiecare om devine așa un fel de mică universitate sau mică academie, nu mai are întrebări, nu mai problematizează lucruri, ci pur și simplu dă cunoaștere, dă cunoștințe, dă sentințe. Și atunci când atât de mulți oameni cu cunoștințe diferite, lumea se polarizează foarte repede și se creează bule între oameni care au, ca să spun așa, poziții similare.”
„Democrația a slăbit peste tot la nivel internațional”
Această polazizare excesivă a societății vine pe un context aparte. Din SUA și până în UE, democrațiile sunt puse la grele încercări, de multe ori chiar de extremiștii care susțin cele două curente. În același timp, asistăm la o polarizare tot mai complexă, mai spune profesorul clujean:
„Și totul vine și pe un fond în care și instituțiile în general, în țările vestice, sunt slăbite. Simt că democrația a slăbit peste tot la nivel internațional, ca urmare a acțiunii țărilor mai autocrate, care au venit cu o mulțime de perspective de tip fake news și conspiraționiste, care amplifică aceste pole și duc la polarizarea societății. Deci noi avem polarizări, dar polarizările, cum să spun, nu sunt după mine doi poli, ci sunt polarizării poli diferiți pe teme diferite.”
Polarizarea excesivă a redus la tăcere vocea rațiunii, iar fiecare consideră că deține adevărul absolut. „Nimeni nu mai vrea, sau foarte puțină lume, ca să nu spun nimeni, este dispus să discute rațional, să asculte și părerea celorlalte, poate are dreptate. Nu, oamenii, repet, fiind în fază de emancipare, devin așa mici instituții în sine și nu mai fac distincția între opiniile pe care ar fi îndrituiți să o aibă, o părere pe care orice om are dreptul să o aibă, și o sentință sau o cunoaștere în domeniu. De aici, după mine, apar aceste polarizări”, subliniază psihologul.
În opinia sa, această polarizare a societății este mai pregnantă în România, pe anumite zone.
„Eu cred că pe anunite zone este mai polarizat în România, fiindcă și zona educațională la noi este mai slabă. Atunci când un om se emancipează, dacă are și o educație adecvată, își dă seama că, sigur, vrea ca vocea să-i fie ascultată, vrea să participe la conducere, dar nu înseamnă că orice crede el este și adevărat. Da, da. Și atunci, la noi, polarizările sunt accentuate din cauza acestei probleme educaționale. Nu uitați că noi avem cei mai puțini absolvenți de studii superioare în raportarea la populația generală. Noi nu avem un nivel educațional în general, vreau să spun foarte ridicat. Ceea ce amplifică și favorizează conspirațiile și polarizările”, încheie rectorul clujean.
Se încarcă comentariile...
