Ciolacu: Reforma administrativă, o restanță a clasei politice / Când vrea premierul adoptarea unei asemenea legi

0
Publicat:

Premierul României susține că ar fi benefică o reformă administrativă, însă aceasta nu poate avea loc în prag de an electoral, cum este 2024, când sunt patru rânduri de alegeri.

Premierul României, Marcel Ciolacu FOTO Inquam Photos
Premierul României, Marcel Ciolacu FOTO Inquam Photos

Greva din educație a acoperit spațiul public. Trebuie să recuperăm, să vorbim de legile educației. Tot ce ne-am asumat vom respecta: tot angajamentul față de dascăli. Așteptăm de la specialiști să venim cu criteriile de performanță pentru a introduce pe lângă salarizare și criteriile și să implementăm reforma în sistemul de educație. Am vorbit cu echipa dvs. despre dezvoltarea infrastructurii școlare. Facem o greșeală: vorbim mult prea mult despre banii din PNRR și nu despre reformele din PNRR, care trebuie să formeze un echilibru. Dacă nu implementăm reformele și nu câștigă cei îndreptățiți din sistemul de educație, peste 3-4 ani o să fim tot în același loc”, a afirmat liderul de la Palatul Victoria.

Am spus întregii echipe, este o restanță și a politicului, că nu s-a făcut până acum o reformă administrativă astfel înctâ sistemul de educație să fie mai ușor de organizat în zonele neacoperite, în rural, unde există abandon”, a mai afirmat Ciolacu.

Promisiune pentru 2025-2028

Actualul premier susține că odată cu salarizarea profesorilor și a modificărilor din educație ar fi fost bună și o reformă administrativă. „Era normal să venim la pachet cu o reformă administrativă. E mult prea aproape și nu putem modifica legi adminsitrative înainte de alegeri. Dar cred că putem veni cu legi care să se aplice din următorul execițiu electoral. Chiar avem această datorie”.

De altfel, „Adevărul” a scris despre modul cum amânarea reformei administrativ-teritoriale de către clasa politică a dus la menținerea unor administrații de câțiva oameni pentru zeci sau sute de locuitori în unele comune, situații inedite fiind și în mediul urban.

Datele de la ultimul recensământ arată că, mai ales în nivelul rural, populația este în scădere, iar numărul comunelor care au ajuns să aibă sub 1.000 de locuitori a ajuns la 141, în condițiile în care la precedentul recensământ, din 2011, numărul era de 89. Sub pragul de 1.500 de locuitori, adică limita celei mai mici diviziuni a clasificării comunelor, pentru stabilirea numărului de consilieri locali, sunt 464 de comune.

Cea mai mică unitatea administrativ-teritorială (UAT) e comuna Bătrâna (Hunedoara), cu 88 de locuitori, urmată de Brebu Nou (Caraș Severin), cu 166 de locuitori, și Ceru-Băcăinți (Alba), cu 227 de locuitori. Top cinci cele mai mici localități e completat de comuna Bunila (Hunedoara), cu 247 de locuitori, și Bulzeștii de Sus (Hunedoara), cu 275 de locuitori.

„Adevărul“ a cerut date despre personalul din cel mai slab populată comună din România (88 de locuitori), comuna Bătrâna. Potrivit datelor furnizate de instituție, la 1 mai 2023, 6 angajați erau la această primărie. Așadar, un angajat la 15 locuitori. Cheltuielile de personal din 2022 au fost de 481.486 de lei, iar totalul cheltuielilor instituției, de 1,59 milioane lei. De asemenea, comuna Bătrâna mai are și 8 consilieri locali, care încasează o indemnizație lunară de 10% din leafa primarului. Practic, norma de reprezentare e de un consilier la 11 locuitori. În ceea ce privește salarizarea, un primar al unei comune sub 3.000 de locuitori are 9.200 de lei brut, după creșterea lefurilor din aprilie 2023.

Un oraș cât o comună mică

Cel mai mic oraș din România este Băile Tușnad (Harghita), care conform datelor de la ultimul recensământ a ajuns la 1.327 de locuitori (în timp la precedentul, din 2011, avea 1.641 de locuitori). La o populație ca aceasta, Primăria Băile Tușnad are 25 de salariați, conform unui răspuns la solicitarea „Adevărul“, la care se adaugă 10 consilieri locali. Practic, media este un angajat din primărie la 53 de locuitori.

Din cheltuielile totale de 7,79 milioane lei, 2,01 milioane au fost pentru plata salariilor angajaților. Practic, o pătrime din cheltuieli au fost pentru angajați. În ceea ce privește previziunea pentru salarizarea angajaților în 2023, suma ajunge la 2,7 milioane lei.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite