Ce șanse mai are Călin Georgescu să candideze: „Este mai greu de crezut că CCR va reveni la 180 de grade”

Candidatura lui Călin Georgescu ar urma să ajungă pe masa judecătorilor constituționali în cazul în care va contesta decizia Biroului Electoral Central (BEC). Demersul nu îl va ajuta însă să ajungă în cursa prezidențială din luna mai, punctează foștii judecători CCR. 

Candidatura lui Călin Georgescu a fost respinsă de BEC FOTO Inquam Photos

Decizia de respingere a candidaturii lui Călin Georgescu a venit duminică seară, fiind motivată o analiză pe fond. Mai exact, BEC a invocat decizia de invalidare a candidaturii Dianei Șoșoacă, dar si hotărârea CCR de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024.

Ce spune BEC 

În motivarea dată, BEC punctează că hotărârea CCR din 6 decembrie 2024, prin care a fost anulat procesul electoral pentru alegerea președintelui României, dispunându-se reluarea în integralitate, arată modul în care candidatul s-a raportat la respectarea Constituției. 

„Hotărârea Curţii Constituţionale, anterior menţionată, analizează şi statuează cu privire la maniera în care candidatul a cărui candidatură face obiectul prezentei verificări de legalitate, a înţeles să se raporteze la condiţiile care rezultă din formula sacrosanctă a jurământului depus de persoana aleasă în funcţia de Preşedinte al României, fiind relevată o atitudine în manifestă contradicţie cu valorile de esenţă ale statului de drept. Or, statuările Curţii Constituţionale din Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, statuări obligatorii şi pentru Biroul Electoral Central, conduc la concluzia că, în ceea ce priveşte candidatura domnului Georgescu Călin, aceasta nu întruneşte condiţiile de legalitate întrucât candidatul, prin nerespectarea regulilor procedurii electorale, a încălcat însăşi obligaţia ( expressis verbisprevăzută în Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024) de a apăra democraţia, care se întemeiază tocmai pe sufragii corecte, integre şi imparţiale, în conformitate cu legea, în lipsa cărora este alterat însuşi fundamentul ordinii constituţionale actuale”, arată decizia BEC. 

DECIZIA DE ANULARE A ALEGERILOR

În motivarea privind decizia de anulare a alegerilor din 24 noiembrie 2024, CCR făcea referire la „manipularea votului alegătorilor și distorsionarea egalității de șanse a competitorilor electorali”. 

„Manipularea votului a fost cu atât mai evidentă cu cât materialele electorale de promovare a unui candidat nu au purtat însemnele specifice publicității electorale conform Legii nr.370/2004. În plus, candidatul a beneficiat și de un tratament preferențial pe platformele de social-media, ceea ce a avut ca efect denaturarea manifestării de voință a alegătorilor”, mai arăta motivarea CCR în cazul anulării alegerilor. 

DECIZIA DE INVALIDARE A CANDIDATURII DIANEI ȘOȘOACĂ

În ceea ce privește condițiile pe care trebuie să le respecte candidații la alegerile prezidențiale, este luată în considerare decizia CCR de invalidare a candidaturii Dianei Șoșoacă.  

„În ceea Conduita de apărare a democrației este, de asemenea, o condiție pentru a putea candida la funcția de Președinte al României. Astfel cum Curtea a arătat mai sus, ca obligație generală, aceasta se impune pentru oricare dintre cetățenii României, însă, pentru candidații la funcția de Președinte, având în vedere rolul constituțional al Președintelui României și conținutul jurământului de credință 7 reglementat de Constituție, reprezintă o condiție esențială de eligibilitate intrinsecă și de fond în privința candidatului pentru funcția de Președinte al României.

Ca atare, chiar dacă jurământul de credință se depune de către candidatul câștigător al alegerilor, elementele cuprinse în jurământul de credință sunt condiții de eligibilitate și de fond pentru a candida la funcția de Președinte al României, pe care candidatul trebuie să le îndeplinească la momentul depunerii candidaturii sale. Examinarea acestor condiții poate fi realizată numai de Curtea Constituțională. Ar fi inadmisibil și contrar naturii procesului democratic ca ab initio candidatul să nu îndeplinească aceste condiții și totuși să participe la alegeri, iar dacă le va câștiga să depună un jurământ de credință formal”, arăta decizia CCR din 5 octombrie 2024. 

Ce urmează 

„În decizie, BEC spune că jurisprudența Curții Constituționale face parte din ordinea constituțională. Legea fundamentală și jurisprudența constituțională formează ceea ce se numește un bloc de constituționalitate”, a explicat fostul judecător constituțional Tudorel Toader pentru Adevărul. 

Potrivit fostului judecător CCR, „toată decizia BEC nu este practic o analiză aparținând BEC exclusiv, ci o analiză pe bază de principii, de principii constituționale, valori constituționale și BEC spune ceea ce știm cu toții, că deciziile CCR sunt obligatorii absolut pentru toate persoanele fizice, juridice, autorități, deci și pentru BEC. Prin urmare BEC nu a adăugat nimic. BEC a valorificat jurisprudența CCR”. 

În ceea ce privește un potențial rezultat diferit, favorabil lui Călin Georgescu în contextul unei contestații a deciziei BEC la CCR, singura cale de atac pe care o are la dispoziție Călin Georgescu, fostul judecător constituțional subliniază că CCR „va hotărî în acord cu exigențele constituționale, în acord cu propria ei jurisprudență”. 

„BEC s-a aliniat deciziei CCR. Din moment ce CCR s-a pronunțat acum 3 luni de zile, este mai greu de crezut că CCR va reveni la 180 de grade, după ce acum 3 luni de zile au dat aceeași decizie”, a explicat la rândul său fostul judecător constituțional Petre Lăzăroiu.