Ce șanse au noile construcții politice în fața marilor partide PSD sau PNL. Un lider local se desprinde de liberali

Șeful Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, anunță înființarea unei noi formațiuni de dreapta, părăsind PNL, un demers cel puțin curajos având în vedere experiența predecesorilor săi. Până acum, cu excepția unor inițiative văzute drept alternativă, care au stat în opoziție, toate celelalte formațiuni au murit. Condițiile în care o nouă formațiune poate supraviețui sunt complicate, sunt de părere analiștii. 

Liberalul a pierdut funcția de prim-vicepreședinte în Congres FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Șansele unui nou partid care să se afirme în România sunt scăzute. În momentul de față partidele sunt instituțiile cu cea mai scăzută cotă de încredere în România, iar istoria ultimilor ani ne arată că astfel de construcții nou-înființate nu prea au șanse de izbândă în fața formațiunilor mainstream, reprezentate în principal de marile partide PNL și PSD. Fie sunt date uitării, fie sunt absorbite. 

Ce șanse au noile partide

Sunt și câteva cazuri de reușită. Unele s-au afirmat drept alternativă și au reușit să spargă pragul Parlamentului, cea mai importantă condiție a unui succes. Cel mai bun caz este cel al USR, care a prins loc prima dată în Parlament în legislatura începută în 2016. Cu membri ai fostului guvern Cioloș, partidul a rămas în opoziție ani la rând, reușind însă să intre la guvernare în două rânduri.

Tot aici se înscrie și situația AUR, care a dat unul dintre cei doi finaliști ai alegerilor prezidențiale din mai. De altfel construcția formațiunii politice este realizată în jurul președintelui de partid George Simion, iar asta este și rețeta pentru afirmare, explică sociologul Vladimir Ionaș pentru „Adevărul”. 

„În primul rând, în România, pentru a avea un nou partid care să aibă niște rezultate, trebuie să fie construit în jurul unui lider cu o imagine extrem de bună, să poți construi un partid pe bază de ideologie, de valori, de principii care să și aducă voturi. (...) Un om să fie punctul central al viitoarei construcții și abia apoi putem discuta despre valori, linii de mesaj, așa mai departe. (…) Toate partidele au nevoie să identifice oameni care au potențialul de a atrage încrederea electoratului, oameni cu idei, oameni cu valori pe care să-i scoată în față, care să atragă publicul de partea lor”, punctează Vladimir Ionaș. 

Cele care au avut succes „sunt partide care au apărut strict ca un proiect al unor personaje politice importante”, punctează și politologul George Jiglău, arătând că aceste construcții au avut în centru un lider, iar simpatia pentru aceștia s-a transferat către partid.

Criteriile necesare unui partid de succes sunt însă mai multe: „Să ia mai multe mandate la nivel local în mai multe locuri din țară, să atingă acel prag de 3% după care îți recuperezi banii pe care îi bagi într-o campanie, să ai niște elemente de imagine (...) În ultimă instanță criteriul cel mai relevant este să ai mandate în Parlament, cu care poți să intri într-o guvernare, ești mai vizibil, ai o portavoce, o scenă”, mai explică politologul George Jiglău, punctând că formațiunea politică trebuie să bifeze în principal mai multe alegeri cu succes electoral. 

Sunt și alte cazuri care au avut inițial succes electoral. Ele s-au desprins din partide mai mari, plecând de multe ori cu o aripă importantă de oameni. Unele au avut însă viață scurtă. Este cazul PMP, proiectul asociat fostului președinte Traian Băsescu, PRO România, dus pe brațe de foști lideri importanți din PSD, în frunte cu fostul lider și premier Victor Ponta. Cele două au supraviețuit pentru scurt timp, prinzând loc în Parlament. Odată ce acest lucru nu s-a mai întâmplat, fie că au candidat sau nu, au fost date uitării.

Sunt și exemple care au pierdut șansa Parlamentului, este cazul REPER, proiectul fostului premier Dacian Cioloș, cel al partidului Forța Dreptei, înființat de fostul lider liberal Ludovic Orban sau cel al SENS, susținut de vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță. Toate trei sunt formațiuni care în prezent se zbat să rămână relevante, însă nu este clar dacă toate acestea vor mai supraviețui până la următorul scrutin sau dacă vor fi absorbite de formațiunile mari. Membrii Forța Dreptei ar fi cerut în trecut o negociere pentru întoarcerea în PNL. 

Mai este cazul PLUS, partid înființat tot de fostul premier Dacian Cioloș și pentru care astfel de planuri au mers foarte bine. Ultima voce a formațiunii s-a stins în alianța cu USR. Partidul a pornit mai întâi într-o alianță electorală, cu care a câștigat locuri în Parlamentul European, apoi a continuat cu o fuziune, în urma căreia a fost ales președinte Dacian Cioloș. Liderul a părăsit însă construcția politică în momentul în care nu a reușit să își strângă în jur o echipă care să îi susțină proiectele, iar proaspătul USRPLUS a devenit noul USR. 

Alin Tișe părăsește PNL

Anunțul lui Alin Tişe vine după ce a încercat fără succes sǎ ajungă într-o funcție de conducere în interiorul PNL. De altfel, PNL Cluj, organizație pe care o conduce, a pierdut la Congresul din iulie toate funcțiile din forul central de conducere. „PNL — partid istoric, odinioară stindard al meritului și al viziunii, a fost sufocat de trădători de serviciu, incompetenți cu ambiții de sforari, și un mecanism bine uns care premiază obediența, nu performanța”, scria la acel moment șeful CJ Cluj într-o postare pe Facebook la acel moment. Acum anunță înființarea APT – Alternativă pentru România, afirmând că este necesar un partid liberal, „partid al dreptei productive”. 

Astfel, analiștii sunt reținuți cu privire la motivele sale. Nu este clar dacă liberalul își propune doar să zguduie capitalul electoral la nivel local al PNL sau să ducă partidul mai departe, la nivel național, însă șansele sale să rupă din susținători mai departe de regiunea în care este cunoscut sunt scăzute în prezent. „Fără să existe alți politicieni din Partidul Național Liberal sau din alte părți care să adere la un astfel de proiect, mi-e teamă pentru dumnealui că partidul nu poate trece un anumit nivel”, punctează consultantul politic Adrian Zăbavă.

În același timp, potrivit acestuia, „Alin Tișe nu este un personaj cu notorietatea națională foarte mare, ci mai mult cu o imagine regională importantă, dată fiind funcția pe care a ocupat-o în ultimii ani, aceea de președinte a Consiliului Județean Cluj. E adevărat că și regional imaginea lui a fost cumva umbrită de prezența lui Emil Boc acolo. Din perspectiva puterii politice, Alin Tișe a fost un om important al Partidului Național Liberal, nu neapărat în prim-planul liniilor politice de fiecare dată, dar a fost un om de partid important, dovadă și faptul că a candidat și a fost susținut de anumite organizații pentru o funcție importantă acum, aceea de prim-vicepreședinte”.

„Este un mesaj lansat exact pentru acel electorat pe care PNL l-a pierdut” - Ionaș Vladimir, sociolog

Pe de altă parte, deși respinge populismul, liderul „se joacă” cu discursul suveraniștilor, spune consultantul politic Adrian Zăbavă. Motivul stă în acapararea unui public căruia chiar PNL i-a dat drumul, este de părere sociologul Vladimir Ionaș: „În România există un public care poate nu se auto-identifică în această categorie a conservatorilor, pentru că, din păcate, s-a discutat într-o notă extrem de negativă despre conservatori în ultimii ani în România. AUR-ul, de exemplu, nu este un partid conservator. Conservator reprezintă ceea ce promovează Partidul Republican în Statele Unite, și aici nu vorbesc despre președintele Donald Trump, ci despre acea aripă conservatoare din Partidul Republican.

Au în general valori care țin de familie, de armată, de țară, care țin de bunul mers la lucrurilor, dar întotdeauna conservatorii acceptă evoluția, dar o acceptă treptat, odată cu obișnuirea populației. Este, din punctul meu de vedere, un mesaj lansat exact pentru acel electorat pe care Partidul Național Liberal l-a reprezentat foarte mult timp, dar ulterior l-a pierdut, să spunem, pentru că nu s-a mai uitat către el”, mai punctează sociologul Vladimir Ionaș.