Cât de relevantă e decizia CCR care a declarat neconstituțional traseismul primarilor
0Ministerul Afacerilor Interne a pus în dezbatere ordonanța de urgențǎ care permite temporar primarilor şi şefilor de consilii județene să schimbe partidul fără consecințe. Specialiştii atrag atenția că o astfel de reglementare a mai fost declarată neconstituțională în trecut, însă admit că partidele pot ignora decizia CCR.
Proiectul de ordonanță de urgență pus în dezbatere de ministerul condus de liberalul Cătălin Predoiu permite primarilor şi şefilor de consilii județene să schimbe partidul cu până la 60 de zile înainte de alegeri.
Articolul 33 al proiectului, alineatul (1), prevede că „în anul 2024, încetarea de drept a mandatului primarului în condițiile art. 160 alin. (1) lit. h) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, nu se poate face într-o perioadă care se calculează începând cu mai puțin de 60 de zile înainte de data de 9 iunie și până la data intrării în exercițiul mandatului de către primarul ales în anul 2024”.
Precedentul neconstituțional
Reprezentanții Coaliției de guvernare justifică măsura prin faptul că ar încălca Constituția dacă nu ar acționa. Pe de altă parte, o ordonanță similară, din 2014, care a permis aleşilor locali să schimbe partidul cu 45 de zile înainte de alegeri, a fost declarată neconstituțională la acel moment, însă își produsese deja efectele.
„Curtea nu poate califica ordonanța de urgență criticată ca fiind o normă tranzitorie, specială, derogatorie, de suspendare sau cu aplicare limitată în timp, ceea ce duce la concluzia că Guvernul a optat pentru un procedeu legislativ sui generis, neprevăzut în Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare”, a decis la acel moment CCR, arătând că astfel nu se permitea aplicarea prevederilor legii 393/2004 care duc la pierderea mandatului.
„În consecință, Guvernul, adoptând o atare ordonanță de urgență, a încălcat normele de tehnică legislativă și, implicit, dispozițiile art.1 alin.(5) din Constituție”, a mai punctat CCR la acel moment. Articolul în cauză din Constituția României prevede că „în Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”. De altfel, potrivit deciziei este încălcat și alineatul (3) din Constituție referitor la statul de drept.
Contactat de „Adevărul”, purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe, a susținut că este vorba de „a da posibilitate oamenilor să candideze”. Aceeași opinie a fost susținută și de reprezentantul PSD, Lucian Romaşcanu, care a afirmat că „această OUG nu are niciun fel de similitudine cu OUG de atunci”, explicând că proiectul dă posibilitatea alesului local să poată candida din partea altei formațiuni, dacă partidul anterior nu îl mai propune.
„Ar fi îngrădit dreptul acestuia de a fi ales. Și atunci este normal să lași această posibilitate pe considerente extrem de normale și nu este niciun fel de încurajare a migrației. Dacă acel primar mergea până la capăt cu mandatul, el putea să se înscrie să candideze dacă alegerile aveau loc la termen. Este o punere în acord cu libertățile și drepturile individuale”, a mai explicat Lucian Romașcanu.
Ce spun specialiştii
Contactat de „Adevărul”, fostul preşedinte al CCR Augustin Zegrean a amintit de decizia din 2014.
„Au mai făcut o dată așa ceva. (…) Ordonanța aceea a fost declarată neconstituțională, dar cui i-a păsat că au plecat și așa au rămas. Nu i-a considerat că și-au pierdut calitatea de primari sau de consilieri. Deci soluția este declarată neconstituțională de atunci. Curtea nu a revenit asupra acelei soluții. (…) Sancțiunea este pierderea calității de primar sau de consilier local. Numai că până în iunie nu o să facă nimeni nimic. Ei or să plece și or să ia un nou mandat la partidul la care au fugit. Nu există sancțiune, singura sancțiune era aceea de pierdere a calității. Această hotărâre este în disprețul Legii și al Constituției”, a punctat Augustin Zegrean.
La rândul său, politologul Cristian Pîrvulescu a punctat că „traseismul politic este o problemă a partidelor și asta pentru că oamenii nu aderă la un partid din motive ideologice, ci din alte motive, în general din clientelism, iar legea de care vorbim nu face decât să continue, să dezvolte clientelismul”.
Totuşi, analistul este de părere de aleşii locali ar trebui să aibă posibilitatea de a candida pentru ce partid doresc.
„Alegătorii sunt cei care votează, deci cei care pot ridica un mandat, cu excepția situației în care vorbim de infracțiuni, cazurile standard de pierdere a mandatului, dar nu pentru că manifestă o atitudine diferită față de conducerea partidului, pentru că afectează libertatea de decizie a persoanei”, a mai explicat politologul, punctând că „partidele sunt cele care nu reușesc să își mențină aleșii, din cauza asta există traseism”.
Votul cetățenilor cu alt domiciliu, reglementat
Pentru a nu limita dreptul la vot, tot cu 60 de zile înainte pot și cetățenii să își stabilească reședința în circumscripția electorală, fiind astfel schimbat termenul de 6 luni, însă formularea este una vagă, nefiind clar dacă este vorba despre ambele tipuri de alegeri.
„La alegerile din data de 9 iunie 2024, prin derogare de la prevederile art. 18 alin. (41) din Legea nr. 115/2015, cu modificările și completările ulterioare, cetăţenii cu drept de vot care şi-au stabilit reşedinţa în circumscripţia electorală cu mai puțin de 60 de zile înaintea datei scrutinului îşi vor putea exercita dreptul de vot doar în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care îşi au domiciliul”, prevede proiectul.
Problema votului din diaspora
Totodată, PSD și PNL conveniseră ca diaspora să aibă două zile la dispoziție pentru a vota, însă conform OUG, alegerile vor începe duminică la 7 dimineața și se vor încheia la 10 seara pentru toată lumea.
Șeful senatorilor liberali, Gabriel Andronache, a explicat pentru „Adevărul” că, potrivit unor analize, prelungirea votului nu era necesară. „S-au făcut analize pe toate rândurile de alegeri pentru Parlamentul European și aceste analize au arătat că prezența la vot în diaspora nu este atât de masivă încât să necesite organizarea în două zile a acestor alegeri”, a explicat Andronache.
Se încarcă comentariile...
