Cât de importante sunt şantierele navale Tulcea şi Brăila pentru economia locală

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Şantierele navale Tulcea şi Brăila, deţinute de grupul italian Fincantieri, prin subsidiara norvegiană VARD, numără peste 5.000 de angajaţi, plus alţi peste 2.500 de subcontractori. Compania a semnat parteneriate cu şcoli profesionale şi universităţi din zonă cu scopul de a angaja ingineri şi lăcătuşi după absolvire. Fincantieri, cel mai mare constructor naval occidental, s-a calificat la licitaţia MApN pentru construcţia de nave de luptă.

Şantierul naval Tulcea are 3.400 de angajaţi proprii, 2.000 de subcontractori şi încă 385 prin subsidiare. Compania a parafat înţelegeri cu o şcoală profesională din oraş, astfel încât instituţia de învăţământ şcolarizează lăcătuşi, sudori şi tubulatori, care ulterior obţin un loc de muncă pe şantierul naval, iar cei mai silitori primesc burse.

Problema ”mâinii de lucru” din România este resimţită şi pe şantierele navale. ”În fiecare lună ne pleacă 50 de oameni, iar noi angajăm alţi 60. Unora li se pare prea greu să muncească pe şantier, alţii pleacă în străinătate”, spune conducerea companiei. La Tulcea există însă şi modele de longevitate. Spre exemplu, Lenuţa Matei e macaragiţă de mai bine de 30 de ani. ”Mai am puţin şi ies la pensie, dar dacă m-ar pune cineva să-mi aleg din nou meseria, tot macaragiţă aş vrea să fiu”, spune femeia care lucrează la 60 de metri înălţime manevrând cu grijă 700 de tone de oţel.

Dincolo de recrutările locale, la Tulcea, echipa de muncitori a fost completată şi cu vietnamezi: 220 de sudori, 200 de lăcătuşi, doi ani de contract. Pe lângă mecanici sau sudori, şantierul naval Tulcea angajează şi ingineri, absolvenţi ai universităţilor navale din Constanţa şi Galaţi.

Aceeaşi reţetă se aplcă şi la Brăila, la o scară puţin mai mică. 1.752 de angajaţi numără şantierul naval Brăila, plus alţi 562 de subcontractori. Studenţii Universităţii din Galaţi fac practică la Brăila între 4 şi 6 săptămâni pe an, iar cei mai mulţi dintre ei ajung să fie angajaţi în industria navală locală, care are capacitatea de furniza în lumea largă nave de croazieră sau de luptă.

Nave de luptă construite în România

Ministerul Apărării a demarat un program de 1.6 miliarde de euro pentru a achiziţiona patru corvete militare multifuncţionale. Totodată, compania care va câştiga contractul va moderniza şi cele două fregate aflate în dotarea Armatei: Regele Ferdinand şi Regina Maria, care au fost achiziţionate la începutul anilor 2000, second-hand, din Marea Britanie.

Principala condiţie pusă de Ministerul Apărării e ca cele patru nave de luptă să fie construite în România, tocmai pentru a garanta cât mai multe locuri de muncă pe o perioadă lungă de timp. Potrivit contractului, compania care va câştiga licitaţia va fi obligată să livreze prima corvetă în interval de trei ani, iar întregul pachet de nave trebuie să fie terminat într-o perioadă de maximum 7 ani. Apoi vor urma alţi 10 ani în care firma câştigătoare se va îngriji de mentenanţă şi de specializarea personalului, deci se anunţă o investiţie pe termen lung. Cele patru corvete vor fi, practic, primele vase de luptă noi achiziţionate de România după Revoluţie, decizia privind înzestrarea Armatei venind în contextul în care Guvernul, la iniţiativa preşedintelui Klaus Iohannis, a alocat 2% din PIB pentru Apărare. 

În competiţia pentru corvete s-au înscris patru forţe europene din industria navală: Fincantieri (Italia), Damen (Olanda), Naval Group (Franţa) şi Thyssen Krupp (Germania).Favoriţi pleacă italienii de la Fincantieri, care deţin deja şantierele navale de la Brăila şi Tulcea, deci ar bifa uşor condiţia impusă de MAPN ca navele să fie construite în România. În cei 10 ani de prezenţă la noi în ţară, Fincantieri a investit 150 de milioane de euro, din care 50 de milioane numai în ultimii 5 ani. Compania, cu o tradiţie de peste 230 de ani în industria navală, numără 19.500 de angajaţi, în 20 de şantiere navale de pe patru continente.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite