Care va fi politica externă a României în funcție de cine va fi președinte. Analist: "Nu e o problemă cu Europa, e o problemă cu noi"

În contextul alegerilor prezidențiale, politica externă a României devine un punct cheie al dezbaterilor. Analistul politic Valeriu Turcan analizează măsurile propuse de candidați pentru întărirea poziției țării pe scena internațională, în fața provocărilor geopolitice și economice actuale.

Lasconi, Simion, Ciolacu, Ciucă, Hunor, Geoană, Birchall, Păcuraru. Foto: Inquam, Profimedia

Analistul politic Valeriu Turcan, fost consilier prezidențial, a expus pentru Adevărul diferențele dintre măsurile candidaților la prezidențiale în ceea ce privește politica externă a României: „Cu părere de rău, nu există o diferențiere majoră la nivel de discurs public între principalii candidați, dar există o diferență în materie de experiență, ceea ce îi face pe unii mai credibili decât alții. Geoană, Ciucă, Ciolacu au o anumită experiență, prin prisma funcțiilor deținute și ei se referă doar la faptul că România ar putea să își negocieze mai bine interesele în interiorul UE”, a spus Turcan.

Referitor la alți candidați, Turcan consideră că unii dintre ei sunt mai puțin pregătiți în domeniul relațiilor internaționale: „Lasconi este destul de confuză pe chestiuni internaționale, în vreme ce George Simion are un text standard, cum că suntem slugile Europei. Nu știu ce slugi sunt acelea care primesc 95 de miliarde de euro și contribuie cu 30 de miliarde de euro de la aderare și până acum".

În opinia lui Turcan, tema Europei nu reprezintă o prioritate reală în aceste alegeri. „Europa nu este o temă la aceste alegeri. În general, oamenii politici pot să fie nemulțumiți, să vrea mai mult, dar când îi întrebi cum să se negocieze mai bine, acolo discuția se încheie. Este o retorică politică și atât, pentru că forța de negociere, în esență, depinde de forța internă, de cât produci, de ce produci, de cât de mare este piața internă", a explicat Turcan.

De asemenea, analistul a atras atenția asupra unei probleme interne fundamentale: „S-ar putea să constatăm, dacă intrăm în detalii, că am negociat decent, dar nu am capitalizat suficient ulterior. Am negociat zeci de miliarde de euro pentru proiecte de dezvoltare, dar nu putem absorbi banii din cauza slabei capacități instituționale interne. Deci nu e o problemă cu Europa, e o problemă cu noi, de fapt, cu lentoarea și corupția din multe instituții".

Marcel Ciolacu (PSD) propune următoarele măsuri pentru politica externă a României:

1. Consolidarea poziției internaționale a României prin întărirea relațiilor cu Uniunea Europeană, NATO și parteneriatele strategice, în special cu SUA.
2. Diplomație economică activă pentru atragerea de investiții străine, sprijinirea reindustrializării și crearea de locuri de muncă.
3. Aderarea României la OCDE în 2026 pentru a spori dezvoltarea economică și transparența instituțională.
4. Dezvoltarea infrastructurii energetice și de transport pe axele Nord-Sud și Est-Vest, pentru a conecta România la principalele rute comerciale din Europa și Caucaz.
5. Investiții în apărare, inclusiv achiziția de avioane F-35 și sisteme de apărare Patriot, pentru întărirea securității naționale.
6. Sprijinirea Ucrainei în contextul războiului cu Rusia, inclusiv prin sprijin logistic și reconstrucția Ucrainei.
7. Integrarea rapidă a Republicii Moldova în Uniunea Europeană și promovarea unui parteneriat strategic regional.
8. Evitarea conflictelor între Președinte și Guvern pe teme de politică externă și apărarea intereselor naționale.

Măsurile propuse de Nicolae Ciucǎ:

1. Consolidarea integrării României în Uniunea Europeană și susținerea unei politici externe europene mai ferme, care să apere valorile fundamentale ale UE.
2. Aderarea României la Schengen, un obiectiv esențial pentru garantarea liberei circulații a cetățenilor români.
3. Sprijinirea extinderii UE prin integrarea Republicii Moldova, Ucrainei și statelor din Balcanii de Vest.
4. Investiții în apărare, cu alocarea a 2,5% din PIB pentru securitate, modernizarea armatei și întărirea capacităților de apărare regionale.
5. Sprijinirea Ucrainei în apărarea suveranității și integrității sale teritoriale, considerând acest lucru o investiție în securitatea națională a României.
6. Reindustrializarea economiei românești și atragerea de investiții pe piețele externe, în special în Asia-Pacific (Japonia, Coreea de Sud, Singapore).
7. Aderarea la OCDE, pentru a sprijini bunele practici economice și a îmbunătăți transparența guvernamentală.
8. Restaurarea prestigiului diplomației românești, pentru a sprijini atât interesele economice, cât și protecția cetățenilor români din diaspora.

Propunerile lui George Simion (AUR) :

1. Politica externă suveranistă, bazată pe protejarea intereselor naționale și a drepturilor cetățenilor români, atât în țară, cât și în afaceri internaționale.
2. Aderarea României la Schengen și eliminarea vizelor pentru cetățenii români care călătoresc în SUA.
3. Reunificarea cu Republica Moldova prin politici sectoriale (economice, fiscale, culturale) care să faciliteze integrarea celor două state românești.
4. Diplomație economică activă pentru sprijinirea antreprenoriatului românesc pe piețele externe, în special în Asia, Orientul Mijlociu și Indo-Pacific.
5. Susținerea unei Uniuni Europene bazate pe națiuni suverane, respingând orice tentativă de federalizare a UE și militând pentru menținerea votului unanim în politica externă.
6. Reforma corpului diplomatic al României, cu scopul de a proteja mai eficient interesele naționale și a sprijini diaspora română.
7. Apărarea drepturilor cetățenilor români în Uniunea Europeană, prin asistență juridică în cazurile de discriminare și încălcare a drepturilor fundamentale.
8. Crearea de școli românești în diaspora și organizarea de evenimente culturale pentru a întări legătura românilor cu tradițiile și cultura națională.

Planurile Elenei Lasconi (USR) 

1. Politică externă bazată pe valori fundamentale – Promovarea democrației, statului de drept și drepturilor omului în cadrul Uniunii Europene și NATO, având ca obiectiv consolidarea poziției României ca un „jucător” activ pe scena internațională.
2. Sprijinirea integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană – Romania va susține integrarea Republicii Moldova în UE, oferind asistență economică, culturală și dezvoltând infrastructura de transport transfrontalier.
3. Relații strategice cu Statele Unite ale Americii – Consolidarea parteneriatului cu SUA prin atragerea de investiții, promovarea schimburilor economice și colaborarea în domeniul apărării, inclusiv în industria de apărare.
4. Sprijinirea Ucrainei – Continuarea susținerii Ucrainei în fața agresiunii rusești, cu sprijin economic, militar și logistic, pentru a proteja securitatea națională a României și valorile democratice din regiune.
5. Diplomație proactivă și implicare în Uniunea Europeană – Adoptarea unei politici externe mai active, care să promoveze interesele economice ale României în UE, inclusiv în ceea ce privește aderarea la Spațiul Schengen și negocierea politicii energetice europene.
6. Promovarea unui sector economic și de tehnologie puternic – Atrage investitori din domenii cheie, inclusiv tehnologie și energie, în scopul consolidării economiei românești și sprijinirea inovației.

Mircea Geoană propune următoarele măsuri:

1. Reformarea reprezentării României în Consiliul European – Crearea unui „Consiliu pentru Afaceri Europene” care să coordoneze pozițiile României în marile dosare europene și să asigure o negociere mai eficientă a intereselor naționale, inclusiv pe teme precum reforma Politicii Agricole Comune (PAC), extinderea Schengen și consolidarea Uniunii Bancare.
2. Negocierea unui buget UE mai favorabil României – Obținerea unui rol mai puternic în negocierea bugetului Uniunii Europene pentru perioada 2027-2035, cu scopul de a sprijini dezvoltarea infrastructurii, a energiei și a regiunilor rurale din România.
3. Sprijinirea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană – România va deveni un avocat activ al integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană, susținându-i parcursul proeuropean prin măsuri economice și politice concrete.
4. Consolidarea relațiilor cu partenerii regionali – Revitalizarea parteneriatului cu Polonia, Cehia și alte țări din regiune, în special în cadrul Inițiativei celor Trei Mări, pentru a întări securitatea și cooperarea economică în Europa Centrală și de Est.
5. Extinderea relațiilor economice și politice – Dezvoltarea de noi parteneriate economice și politice cu state importante din Asia (Japonia, Coreea de Sud, India), Orientul Mijlociu (Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită) și Caucaz (Azerbaidjan, Georgia), cu scopul de a diversifica relațiile externe ale României.
6. Crearea unei Alianțe tehnologice România-SUA-Israel – Fondarea unei platforme strategice de cooperare între România, Statele Unite și Israel în domeniul tehnologiei și digitalizării, cu accent pe industria 4.0, inovare și transfer de tehnologie.
7. Sprijinirea Ucrainei și Republicii Moldova în fața Rusiei – Continuarea susținerii Ucrainei în lupta sa pentru suveranitate și integritate teritorială, precum și crearea unui spațiu economic comun între România, Ucraina și Republica Moldova pentru reconstrucția regiunii.
8. O politică externă activă în serviciul securității naționale – Transformarea României într-un actor principal pe scena internațională, care protejează interesele economice și strategice ale țării, și care contribuie activ la stabilitatea regională și globală.
9. Întărirea coordonării externe între Președinție, Guvern și Ministerul Afacerilor Externe – Crearea unui mecanism de coordonare între toate instituțiile responsabile de politica externă, pentru a întări pozițiile României în marile organizații internaționale și a avea un cuvânt mai greu de spus în deciziile globale.