Care sunt priorităţile programului de guvernare al PNL DOCUMENT

Cabinetul Orban a pregătit un program de guvernare întins pe 65 de pagini în care sunt prezentate priorităţile din domenii ca Justiţie, Economie, Finanţe, Transporturi şi multe altele. Printre aceste obiective sunt abrogarea recursului compensatoriu, menţinerea unui deficit care să se încadreze în 3% şi desemnarea unui comisar european din partea României.

Obiective generale:

Programul de guvernare al Partidului Naţional Liberal pentru anul 2020 are ca obiectiv general pregătirea reformelor necesare pentru intrarea României într-o nouă etapă, a modernizării în spirit european a instituţiilor şi serviciilor publice. Principalele direcţii de acţiune vor fi profesionalizarea administraţiei publice, întărirea statului de drept şi a democraţiei, combaterea corupţiei, creşterea calităţii educaţiei, îmbunătăţirirea serviciilor de sănătate, dezvoltarea economică pe baze sănătoase, menţinerea orientării euroatlantice în politica externă.

Unul dintre obiectivele esenţiale este reconstruirea încrederii cetăţenilor în instituţiile publice. Un audit al instituţiilor publice este obligatoriu, ca o premisă a modernizării administraţiei publice şi a punerii funcţionarilor publici în slujba cetăţenilor. Transparenţa, integritatea, echitatea, profesionalismul şi eficienţa sunt valorile pe care va fi reaşezată administraţia publică. Sistemul bugetar nu va mai fi rezervat incompetenţilor şi pilelor, aşa cum s-a întâmplat în guvernarea PSD.

Corectarea legilor din domeniul justiţiei este necesară pentru a se elimina modificările toxice promovate de PSD din ultimii trei ani. Justiţia nu mai trebuie oprită la uşa Parlamentului, prin modificări în favoarea politicienilor cu probleme. Aceste acte normative trebuie să respecte cele mai înalte standarde europene, adică să fie puse în acord cu avizele Comisiei de la Veneţia, ale Consiliilor Consultative ale Judecătorilor şi Procurorilor Europeni, precum şi cu rapoartele Comisiei Europene şi GRECO, după o consultare publică amplă  cu practicienii din domeniu.

Sunt necesare măsuri urgente pentru a asigura o educaţie de calitate, desfăşurată în siguranţă. Toate instituţiile de învăţământ trebuie să reprezinte medii sigure pentru elevi şi profesori. Atingerea standardelor igienico-sanitare şi de siguranţă la incendiu, paza permanentă şi suficientă sunt obiective imediate.

România trebuie să devină o ţară în care se construiesc spitale, cetăţenii au acces la servicii medicale de calitate, iar cei care au grijă de sănătatea noastră se simt motivaţi şi bine răsplătiţi. Grija faţă de pacient trebuie să iasă din zona declaraţiilor de intenţie, prin măsuri concrete care să vizeze inversarea piramidei serviciilor de sănătate, prin consolidarea medicinei primare şi ambulatorii şi asigurarea sustenabilităţii sistemului de medicină de urgenţă.

PNL are în vedere elaborarea unei strategii coerente de administrare responsabilă a resurselor naturale. Trebuie declarat război defrişărilor ilegale, iar protecţia pădurilor trebuie să devină o prioritate.

Deciziile economice luate de cele trei guverne PSD au demonstrat ce consecinţe nefaste poate avea o gândire economică axată pe beneficii pe termen scurt. Măsurile luate de PSD au provocat creşterea inflaţiei, a ratei dobânzilor, a cursului valutar, a deficitului bugetar, a celui comercial şi a celui de cont curent.

Creşterea economică din ultimii ani s-a bazat pe creşterea consumului, în timp ce contribuţia investiţiilor a fost aproape inexistentă. Au fost neglijate complet investiţiile în infrastructura de transport, şcoli şi spitale, slăbind competitivitatea şi încrederea în economia românească. Trebuie stimulată competitivitatea în economia românească prin interconectarea învăţământului superior, a cercetării-dezvoltării cu sectorul industrial şi IT&C.

Avem în vedere măsuri pentru îmbunătăţirea colectării veniturilor la buget şi o administrare fiscală eficientă prin informatizare şi digitalizare, proces în care depolitizarea şi modernizarea ANAF vor juca un rol esenţial.

Trebuie să refacem încrederea dintre stat şi mediul de afaceri. Acest lucru este posibil doar prin dialogul cu mediul de afaceri, ignorat de guvernul PSD.

România are nevoie de politici responsabile, care să răspundă interesului naţional, pentru a-şi valorifica resursele de gaze naturale şi petrol, precum şi capacităţile de producţie de energie din surse multiple.

Marea Neagră constituie o zonă de real interes prin prisma rezervelor de hidrocarburi identificate în zona maritimă off-shore. Este necesară exploatarea perimetrelor în condiţii în care să câştige atât România, cât şi operatorii privaţi. Dacă vrem să adăugăm aceste rezerve la producţia internă actuală, trebuie să renunţăm atât la lozincile populiste, cât şi la negocierea lipsită de transparenţă.

În agricultură, este esenţial să ieşim din cercul vicios prin care exportăm materii prime, deci implicit şi subvenţii, şi importăm produse cu valoare adăugată ridicată.

Trebuie susţinuţi atât producătorii mici şi mijlocii (pentru a asigura nevoile pieţelor locale), cât şi marii fermieri (pentru a rămâne conectaţi la pieţele naţionale şi regionale). Dorim să consumăm produse româneşti, dar acest deziderat trebuie atins prin măsuri adecvate economiei de piaţă.

Infrastructura de transport are un potenţial imens de stimulare a creşterii bunăstării şi calităţii vieţii tuturor românilor. Integrarea efectivă a României în spaţiul European de transport este modalitatea prin care coridoarele de transport vor deveni coloana vertebrală a dezvoltării economice a zonelor învecinate şi nu vor rămâne simple linii trasate pe hartă, ca până acum.

Creşterea ratei de absorbţie şi utilizarea eficientă a fondurile UE vor deveni priorităţi, astfel încât România şi cetăţenii săi vor beneficia pe deplin de avantajele statutului de stat membru UE. Aderarea la Zona Euro, cât mai curând posibil, în baza unor criterii temeinice şi a unui calendar stabilit în mod realist, este un pas esenţial pentru dezvoltarea economică a României. Aderarea rapidă a României la Spaţiul Schengen este un alt obiectiv esenţial. Este vital ca toţi cetăţenii să se poată deplasa liber şi să poată munci oriunde în spaţiul comunitar.

Avem ca obiectiv încheierea angajamentelor asumate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) în domeniul justiţiei şi luptei împotriva corupţiei. Însă, încheirea MCV trebuie să se facă pe baza unor progrese reale în ceea ce priveşte independenţa şi eficienţa sistemului de justiţie românesc.

Politica externă trebuie să aibă drept linii directoare întărirea şi extinderea în continuare a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, precum şi creşterea rolului şi efortului României în Uniunea Europeană, respectiv în NATO.

Obiective specifice:

Obiective care întăresc democraţia, statul de drept, ordinea şi siguranţa publică

• Organizarea şi desfăşurarea corectă a alegerilor prezidenţiale în noiembrie 2019, a alegerilor locale şi a alegerilor parlamentare din 2020;

• Revizuirea legislaţiei din domeniul justiţiei pentru a elimina intervenţiile nocive din ultimii trei ani şi pentru ca aceste acte normative să fie puse în acord cu avizele Comisiei de la Veneţia şi cu rapoartele Comisiei Europene şi GRECO, printr-o consultare publică a instituţiilor din domeniu, a asociaţiilor de profil şi a societăţii civile.

• Revizuirea legislaţiei privind regimul eliberărilor condiţionate (recursul compensatoriu) şi întărirea capacităţii instituţiilor de ordine şi siguranţă publică pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii.

Obiective care ţintesc eficientizarea activităţii Guvernului şi a administraţiei publice

• Restructurarea Guvernului prin reducerea numărului de ministere la 16 şi regruparea activităţilor guvernamentale, desfăşurate de agenţii guvernamentale sau de alte autorităţi ale administraţiei publice centrale aflate în subordinea Guvernului, în cadrul noii structuri guvernamentale.

• Creşterea eficienţei administraţiei publice prin refacerea capacităţii administrative a instituţiilor statului şi prin respectarea obligatorie a principiilor fundamentale de transparenţă, integritate, profesionalism, dedicare în serviciul misiunii publice şi prin eliminarea arbitrariului politic în numirile în funcţiile publice.  
• Demararea unui amplu proces de audit al instituţiilor din sfera administraţiei publice pentru simplificarea procedurilor birocratice şi pentru modernizare şi digitalizarea serviciilor publice.  

Obiective ale principalelor direcţii de politici economice şi bugetare

• Finalizarea execuţiei bugetare pentru anul 2019 prin adoptarea unei rectificări bugetare care să  limiteze depăşirea ţintei de deficit bugetar de 3% din PIB şi care să asigure resursele bugetare necesare funcţionării tuturor instituţiilor publice şi unităţilor administrativ teritoriale.  
• Definitivarea proiectului Legii bugetului de stat şi a proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020 cu obiectivul încadrării în ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB.

• Revizuirea legislaţiei din domeniul fiscal şi economic pentru corectarea măsurilor adoptate în ultimii ani cu impact negativ pentru economie: energie, telecomunicaţii, sectorul bancar, Pilonul 2 de pensii, eliminarea supra-accizei la carburanţi, taxarea part-time, split TVA etc.

• Îmbunătăţirea performanţei companiilor de stat prin aplicarea prevederilor Legii 111/2016 privind guvernanţa corporativă, listarea pe piaţa de capital a unui pachet de acţiuni la companiile unde statul este acţionar (Hidroelectrica, Aeroporturi Bucureşti), concentrarea investiţiilor pentru realizarea proiectelor de infrastructură energetică (BRUA, gazoductul Iaşi – Ungheni – Chişinău) şi sprijinirea dezvoltării 5G a sectorului de telecomunicaţii.

• Creşterea şi accelerarea absorbţiei fondurilor europene prin urgentarea procedurilor pentru realizarea proiectelor majore de investiţii în infrastructură, sănătate şi educaţie şi pregătirea Acordului de parteneriat cu Comisia Europeană pentru cadrul financiar european multianual 2021 – 2027.

Obiective principale de investiţii publice

• Finalizarea procedurilor şi declanşarea lucrărilor de construcţie pentru Autostrada Sibiu – Piteşti, Autostrada de Centură a Capitalei şi Drumul expres Piteşti – Craiova.

• Demararea procedurilor pentru construirea autostrăzii Tg. Mureş – Iaşi – Ungheni cu fonduri europene şi finalizarea procedurilor pentru construirea autostrăzii Comarnic – Braşov în Parteneriat Public – Privat.

• Finalizarea procedurilor şi începerea construcţiei pentru spitalele regionale de la Iaşi, Craiova şi Cluj cu fonduri europene.

• Corelarea programelor de investiţii pentru dezvoltarea comunităţilor locale cu programele de finanţare din fonduri nerambursabile europene în cadrul exerciţiului financiar multianual 2021 – 2027.  

Măsuri urgente:

• Adoptarea Ordonanţei de Urgenţă privind restructurarea Guvernului.
• Asigurarea condiţiilor pentru buna organizare a alegerilor prezidenţiale din 10 noiembrie şi 24 noiembrie.
• Nominalizarea candidatului pentru funcţia de Comisar european din partea României.
• Rectificarea Legii bugetului de stat şi a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2019.
• Elaborarea proiectelor Legii bugetului de stat şi a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020.
• Organizarea examenului de rezidenţiat pentru absolvenţii făcultăţilor de medicină.
• Pregătirea infrastructurii de transport şi a sectorului energetic pentru perioada de iarnă.
• Avizarea proiectului de Lege pentru abrogarea recursului compensatoriu şi consolidarea serviciului de probaţiune pentru monitorizarea condamnaţilor eliberaţi condiţionat.
• Iniţierea procedurilor pentru desemnarea titularilor la conducerea parchetelor.
• Prorogarea intrării în vigoare a prevederilor referitoarea la pensionarea magistraţilor de la 1 ianuarie 2020.
• Desecretizarea documentelor din MAI necesare în ancheta privind Dosarul 10 august.
• Adoptarea măsurilor necesare pentru a evita riscul de dezangajare a fondurilor europene şi pentru soluţionarea situaţiilor care fac obiectul procedurilor de infringement.