Banii de campanie, rădăcina corupţiei: politicienii vor să schimbe legea finanţării partidelor, dar nu ştiu cum

Politicienii vor schimbarea legii finanţării partidelor politice FOTO Adevărul

Politicieni din toate partidele au vorbit, la început de sesiune parlamentară, despre nevoia de schimbare a legii care reglementează finanţarea formaţiunilor, dar şi a campaniilor electorale. Soluţiile lor nu sunt, însă, pe placul societăţii civile, care a cerut măsuri clare precum eliminarea firmelor private sau de stat din ecuaţie şi limitarea cheltuielilor.

Politicienii din toate partidele politice au atacat, la început de sesiune legislativă, problema finanţării partidelor politice, respectiv a campaniilor electorale. Mai mulţi deputaţi şi senatori au dat vina pe actuala lege a finanţării partidelor, văzută drept prea permisivă, şi care ar încuraja, prin urmare, corupţia în rândul clasei politice.

Deputatul Elena Udrea a vorbit şi ea, chiar înainte de a se prezenta la DNA, despre finanţarea campaniilor electorale. „Spun de ani de zile că modul de finanţare a partidelor şi a campaniilor electorale generează corupţie şi că trebuie schimbată legea“, a scris Udrea pe Facebook.

„Soluţia reală este recunoaşterea realităţii şi schimbarea regulilor, cu consensul tuturor. Al partidelor, al presei care este parte a sistemului, dar şi al alegătorilor care primesc cu bucurie orice pungă în campanie. Aceştia trebuie să ştie că punga nu este plătită de politicieni din salariul lor, nici nu ar avea cum, ci, de cele mai multe ori, este din bani negri, făcuţi cu încălcarea legii“, a scris ea.

Realitatea despre care a vorbit Udrea a fost evidenţiată şi de alţi politicieni care susţin schimbarea legii. Cu toate acestea, propunerile lor, până la ora actuală, au fost neclare. Astfel, în timp ce PNL a vorbit, vag, despre o limitare a finanţării şi a cheltuielilor, iar PC a subliniat că vrea sume mai mari de la stat pentru campaniile electorale, PSD a admis, la fel de ambiguu, că ar trebui instituite reguli de „transparentizare“  a finanţării.

Politicienii ştiu ce nu vor

Preşedintele Klaus Iohannis a discutat recent la Cotroceni despre schimbarea legii de finanţare a partidelor politice cu reprezentanţii formaţiunilor parlamentare. Nu au existat, însă, concluzii ferme. Întrebat dacă PSD susţine finanţarea campaniilor electorale de la bugetul de stat, premierul Victor Ponta s-a arătat suprins. „Integrală? Daţi-ne voie să analizăm“, a spus el.

La rândul lor, liberalii au vorbit despre două măsuri, însă nu au detaliat suficient. Astfel, co-preşedintele PNL, Vasile Blaga, a spus la acea dată că partidul său vrea „pe de o parte, transparenţa totală a cheltuirii banilor“ şi limitarea cheltuielilor, de cealaltă parte, „partidele putând să facă cheltuieli doar pentru informarea cetăţenilor, fără pixuri, stilouri şi alte lucruri“, a spus Blaga.

„Transparentizare“ a fost şi soluţia găsită de şeful conservatorilor, Daniel Constantin. Deşi nu a spus nimic despre posibila limitare a cheltuielilor, el a pledat pentru mai mulţi bani de la bugetul de stat. „Cred că statul trebuie să intervină cu sume corespunzătoare pentru fiecare partid parlamentar, astfel încât campania să se deruleze într-un mod absolut transparent şi eficient“, a spus el.

Propuneri concrete în faţa Parlamentului

Comisia parlamentară care se ocupă de elaborarea noului Cod Electoral a ascultat, astăzi, sugestiile Societăţii Academice din România, prin reprezentanţii „România Curată“. Potrivit preşedintelui SAR, Alina Mungiu-Pippidi, propunerile privind finanţarea partidelor politice vizează eliminarea finanţării de la firme private sau de stat.

„E rezonabil să eliminăm numai finanţarea de la firme private (sau de stat) şi să o plafonăm foarte tare pe cea de la persoane fizice (sistem crowdfunding, donaţii prin mobil). Dacă scoatem complet finanţarea privată, degeaba coborâm pragul de înscriere, că partidele noi nu se vor putea califica la bani de la buget, nici la sedii pe propunerile actuale (natural, nu vrem să facă partide pentru sedii) şi deci nu se vor mai naşte.“ , a explicat Alina Mungiu-Pippidi.

Ce spune legea actuală

În România, reglementările privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale se regăsesc în Legea nr. 334 din 17 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare. Potrivit aceleiaşi legi, sursele de finanţare ale partidelor sunt: cotizaţiile membrilor, donaţiile, veniturile provenite din activităţi proprii, dar şi subvenţii de la bugetul de stat.

În ce priveşte cotizaţiile, nu există o limită a sumei pe care o un membru de partid o plăteşte formaţiunii din care face parte, cu excepţia următoarei prevederi: “suma cotizaţiilor plătite într-un an de un membru de partid nu poate depăşi 48 de salarii minime brute pe ţară”.

De asemenea, donaţiile nu trebuie să depăşească 0,025% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pe anul respectiv. Dacă luăm drept referinţă bugetul prevăzut pentru 2015, de 107.613 milioane lei, obţinem şi limita donaţiilor pe care un partid le poate primi într-un an: 269.032.500 de lei. În an electoral, plafonul este de 0,050%.

AEP: PSD, PNL, PMP, Macovei şi Tăriceanu au încălcat legea

Autoritatea Electorală Permanentă a dat publicităţii rapoartele de control al finanţării campaniei prezidenţiale de anul trecut, fiind constatată încălcarea Legii finanţării partidelor politice de către PMP, PSD, PNL, PER, Călin Popescu Tăriceanu şi Monica Macovei.

În urma controlului, AEP a constatat că în majoritatea cazurilor s-au încălcat prevederile Legii finanţării partidelor, în sensul că pe materialele de propagandă electorală nu au fost imprimate „denumirea partidului politic sau a alianţei politice ori electorale care le-a comandat“, dar şi „denumirea operatorului economic care le-a realizat“.

Un caz aparte este cel al europarlamentarului Monica Macovei care a anunţat că va contesta în instanţă raportul Autorităţii Electorale Permanente (AEP) privind rezultatul controlului finanţării campaniei prezidenţiale prin care a fost sancţionată pentru că nu ar fi putut „demonstra“ identitatea donatorilor pentru plăţile primite prin Paypal.