Andreea Paul (PNL), despre criza francului elveţian: Pentru economiştii versaţi, nu e o surpriză

Prim-vicepreşedintele PNL, Andreea Paul, a vorbit, la Adevărul Live, despre criza generată de explozia francului elveţian şi despre soluţiile propuse de partide.

Adevărul: O să vă întreb cine este vinovat pentru faptul că 75.000 de români au credite în franci elveţieni şi sunt loviţi de creşterea bruscă a cursului de schimb?

Andreea Paul: Ne va ajuta foarte puţin în acest moment să discutăm despre culpă. Putem discuta despre băncile care, în dorinţa de a creşte cotele de piaţă, s-au aruncat să acorde credite într-o valută despre care se cunoştea că fluctuează. Putem discuta despre culpa consumatorului de credite care, odată ajuns la bancă, a preferat creditul în franci, în aparenţă cu dobânzi mai mici. Responsabilitatea este împărţită. Nu putem discuta despre români că ar fi foarte educaţi financiar. Închid dialogul despre culpă şi hai să revenim la ce înseamnă prezent şi viitor. Noi, ca parlamentari, avem obligaţia să oferim legi. Cert este că problema durează de zece ani, nu ne putem declara surprinşi. Este o problemă veche.

Ceea ce pe mine m-a deranjat foarte tare a fost absenţa oricărui răspuns a BNR la o interpelare pe care am depus-o în noiembrie 2013 pe problema creditului în franci elveţieni. Repet, pentru economiştii versaţi nu este o surpriză. La acea interpelare nu am primit niciun fel de răspuns şi, atunci, am cerut audierea în Comisia de Buget a conducerii BNR.

Totodată, vor fi audiaţi reprezentanţii consumatorilor şi ai băncii. Totul se va întâmpla miercuri, la ora 11.00, în comisie. Nu este primul succes de etapă. La sfârşitul anului trecut am cerut audierea ASF pe problema poliţelor RCA pentru tineri. Au fost audierile în decembrie anul trecut, tot la solicitarea mea, iar azi se văd efectele complete în piaţă. Să revenim la francul elveţian.

Până în anul 2011, era puternic apreciat şi dezavantaja exportatorii elveţieni, astfel că ei au pus presiune asupra băncii să introducă un prag al francului raportat la euro. Banca Naţională a avut costuri pentru menţinerea acelui curs care nu era unul liber. În 2014, au ridicat pragul, neaşteptat. Momentul ales nu e întâmplător – răspunde la provocările date de o zonă euro cu risc de deflaţie şi recensiune, unei monede euro slăbite şi urmează alegerile din Grecia. Celelalte ţări rămân expuse. Franţa, în 2013, a ales să interzică creditele în franci elveţieni.

Ar fi fost o idee, o soluţie potrivită, nu neapărat prin interdicţia arbitrară legalizată, ci prin acord în sistemul bancar legalizat. Există economişti care nu s-au aruncat în hăul valutelor forte şi impredictibile. Polonia a avut o atitudine liberală şi a spus că este imoral să intervină statul. Ungaria este exemplul de stânga, de intervenţionism şi statul a suportat bună parte din costuri. Avem şi o cale intermediară în Croaţia care a optat să responsabilizeze băncile. În România nu s-a discutat problema , nu s-au pus pe masă soluţii alternative, mai ales în zona convertirii în alte valute a acelor credite.

Francul elveţian a intrat pe o pantă de apreciere puternică. Dacă un român are o rată de 100 de franci, ceea ce e o rată foarte mică, numai din mişcarea de pe o zi pe alta a francului, e obligat să scoată din buzunar încă 64 de lei. Asta echivalează cu 64 de pâini. Este just să intervenim cu o soluţie?

Opinia mea e următoarea: în caz de incendii sau inundaţii, intervenim, după care discutăm despre o politică de intervenţie mult mai sănătoasă. La fel se întâmplă şi în piaţa financiară. Nu putem discuta despre un sistem bancar sănătos în zona creditării în franci elveţieni.

Banca Naţională de la Berna a avut intervenţii arbitrare care nu au lăsat francul liber.

Adevărul: De ce să intervină statul pentru cei cu credite în franci elveţieni şi să nu intervină şi pentru cei cu credite în euro?

Andreea Paul: Discutăm despre orice valută, o reglementare ar viza toate valutele care au mişcări atât de bruşte.  Noi suntem încercuiţi de zone de risc financiar, politic semnificative. În Ucraina e în desfăşurare un adevărat război. În Rusia, căderea la jumătate a preţului la petrol afectează rubla. Viteza cu care Rusia riscă să intre în incapacitate de plată în acest an e foarte mare. S-a întâmplat un moratoriu în anul 1998. Rusia este puternic încercată economic, cu presiuni mari. În Grecia, urmează alegeri. Măsurile care se impun pentru reechilibrarea datoriilor nu apar, pentru că nu există voinţă politică. Întreaga zonă euro e încercată de riscul deflaţiei.

Adevărul: Aşteptaţi ca BNR să vină cu o soluţie?

Andreea Paul: Cred că va fi un concurs de soluţii. Sunt sigură că vor fi soluţii cinice care vor reprezenta interesele băncii şi vor spune că nu trebuie intervenţie. Vor fi şi unele populiste, dar şi non-soluţii, din zona electoratei. E regretabil.

Adevărul: PSD susţine că, dacă electorata era aplicată mai demult, altfel stăteau lucrurile astăzi.

Andreea Paul: Nu cred. Presupune, ca avantaj, deduceri fiscale aplicate peste doi ani, dar prelungirea perioadei în care rămâne dependent de bancă. Plăteşti de-ţi sună apa-n cap! În sistemul Vâlcov spune să ridicăm pragul de la 2200 de lei la 2500 de lei.

Gândesc şi eu o soluţie echilibrată. Voi avea o poziţie inteligentă.

Adevărul: Vorbeaţi de legea falimentului personal care, probabil, va fi trecută pe ordinea de zi.

Andreea Paul: Sunt două solicitări: cea a audierilor şi cea care vizează dezbaterea pentru proiectul legii insolvenţei. Aici există propuneri concurente. Eu mă simt nevoită să discut despre cea pe care am semnat-o. Este propusă de MRU, dar este co-semnată de un număr de 45 de colegi din PNL. Vă pun la dispoziţie expunerea de motive, proiectul de lege. Lucrurile astea ne vizau în mod direct de ani de zile. Nu s-a făcut nimic. Ştiţi ce întârziaţi suntem în dezbaterea parlamentară?

Eu nu am politizat deloc dezbaterea despre soluţiile pe problema creditelor în valute volatile. Nu mai accept să fac parte, eu, ca deputat PNL, dintr-o dezbatere publică de proastă calitate, în care dezbaterea publică e parazitată de non-teme. Pe programul de guvernare al lui Ponta scrie faliment. Prietenii nu vor să îl ajute, îi vor capul, şi încearcă să se agaţe de Opoziţie. Nu sunt pe aceeaşi linie cu ce face Ponta. La guvernare este cel care a pierdut alegerile, cu programul de guvernare care nu mai este îmbrăţişat de români. Cei care au programe împărtăşite de români sunt în opoziţie. Suntem într-un adevărat paradox politic.

Adevărul: Legea falimentului personal e o soluţie?

Andreea Paul: E o soluţie. România este una din puţinele ţări în care nu există această lege. Cele mai deştepte ţări ale lumii au aşa ceva. Şi cele mai democratice, cum este cazul SUA. Falimentul personal presupune o perioadă în care acesta e privat de anumite drepturi: nu poate ocupa funcţii de conducere, nu poate lua împrumuturi, nu poate avea un cont bancar. E un proiect care merită dezbătut. Nu sunt de acord că tergiversarea e o soluţie. Există şi varianta executării silite în care banca recuperează casa, dar cel îndatorat rămâne fără casă şi plăteşte şi băncii. Eşti obligat să dai o şansă celui care porneşte la un nou drum. Aşa se întâmplă în Statele Unite. E o soluţie de capitalism curat.

Adevărul: PSD va vota propunerea?

Andreea Paul: Deschiderea lor uluitoare poate fi considerată o fereastră de oportunitate.

Adevărul: Cum staţi cu programul de guvernare?

Andreea Paul: Până la 15 februarie ne-am propus să îl avem pregătit. Acest demers e coordonat de Cătălin Predou. Pe fiecare domeniu avem un responsabil din partea vechiului PNL şi unul din partea vechiului PDL.

Adevărul: Domnul Predoiu a propus derogarea de la plată a ratelor.

Andreea Paul: Eu nu renunţ să analizez toate soluţiile. Nu cred că domnul Predoiu a vrut să spună să nu plătească, a vrut ca băncile să accepte fie un prag la curs, fie conversia creditelor, fie sisteme alternative. Trebuie luate în calcul toate soluţiile.

Adevărul: Ne aşteptăm în martie la o moţiune de cenzură?

Andreea Paul: Foarte probabil, da. Vă reamintesc OUG traseismului politic, OUG atunci când interesul personal o cheamă. Multe alte decizii neconstituţionale au antrenat bugetul public într-o adevărată campanie electorală prezidenţială. Nu mai  vorbesc despre ce se întâmplă în zona transporturilor, unde ni se propune o autostradă Comarnic-Braşov cu 60 de milioane de euro pe kilometru. În urma unui şir lung de erori, se impune retragerea lui Ponta prin moţiune de cenzură votată de PNL şi mulţi alţii care nu sunt de acord cu el. Din dezbaterea de care v-am vorbit vă dau, în premieră,opt soluţii pentru România lucrului bine făcut în relaţia dintre contribuabil şi stat. Am dubii că are capacitatea de a le pune în aplicare, dar i le pun la dispoziţie.

Adevărul: Cum vi se pare că preşedintele nu a avut nicio reacţie critică la adresa premierului?

Andreea Paul: E o politică pe care şi-a asumat-o dinaintea alegerilor.

Adevărul: Cum veţi mai obţine 50 de voturi să îl daţi jos pe Ponta?

Andreea Paul: Alianţele politice sunt act de democraţie. Ceea ce nu agreez e traseismul politic. Mă revoltă de fiecare dată când îmi amintesc cum nu a respectat, de pildă, legea pentru depunerea bugetului României. În schimb, a trimis persoane de la ANAF pe Valea Prahovei ca să verifice dacă pensiunile şi-au făcut inventarul. Ştiţi când a trimis inspectorii? Sâmbătă. Mesajul a fost că au ţintă şi aşa au plătit. Nu e în regulă atitudinea asta a statului în raport cu contribuabilul.

Când tu ai datorii neîncasate de la Petrom, Rompetrol? Nu există voinţă de a lupta cu evaziunea. Dacă tot am decis, din 2017, să dăm 2% pentru Apărare, spun că acest moment e primul pas să dăm 6% pentru Educaţie şi Sănătate.

Adevărul: PNL e pregătit să intre la guvernare?

Andreea Paul: Categoric, da! Am convingerea că PNL e pregătit pentru guvernare şi că poate propune o echipă profesionistă de primă ligă politică naţională şi chiar europeană. Putem da o guvernare de elită, europeană.

Adevărul: Din guvernarea asta ar putea face parte şi miniştri tehnocraţi?

Andreea Paul: Da, există această dezbatere.

Adevărul: Ne putem aştepta la un guvern de uniune naţională?

Andreea Paul: Nu cred. Visul de aur al comunismului e la PSD.

Adevărul: Dar dacă domnul Geoană rupe PSD, sunteţi dispuşi să acordaţi portofolii?

Andreea Paul: Nu ţin legătura cu ei. Nu am discutat. La o moţiune de cenzură e nevoie de votul tuturor celor care nu sunt de acord cu căderea Guvernului Ponta. Nu poţi, pocnind din degete. Ai nevoie de voturi. Aş fi agreat ideea parlamentarelor parţiale, dar varianta are şanse atât de mici să se materializeze, încât am renunţat.

Adevărul: Rămăsesem la PMP. E în stare de agonie. Aţi fi dispuşi să vă primiţi foştii colegi?

Andreea Paul: Nu mă preocupă starea PMP, sufletească sau din sondaje. Pe mine mă preocupă PNL, cum dărâmăm Guvernul Ponta.

Adevărul: Dar primarii traseişti? Îi mai primiţi în partid?

Andreea Paul: Nu iubesc traseiştii politici. E clar. Riscă să îşi piardă mandatul.