Ambasada Norvegiei, reacţie în cazul Bodnariu: Am luat legătura cu MAE, Parlamentul României şi Biroul prim- ministrului

Ambasada Norvegiei la Bucureşti a transmis, miercuri, un comunicat de presă,  în care sunt explicate condiţiile în care autorităţile pot emite ordinul de plasament pentru un copil.

Ambasada spune că a luat legătura cu Ministerul Român de Afaceri Externe, Parlamentul şi Biroul Prim-Ministrului, pentru a oferi informaţii despre Serviciul norvegian de protecţie a copilului şi principiile care stau la baza lui.

„"Ambasada Norvegiei în România a primit multe solicitări în legătură cu demonstraţiile care au avut loc recent. Din proprie iniţiativă, ambasada a luat legătura cu Ministerul Român de Afaceri Externe, Parlamentul şi Biroul Prim-Ministrului, pentru a oferi informaţii despre Serviciul norvegian de protecţie a copilului şi principiile care stau la baza lui. Ambasada a subliniat principiul confidenţialităţii. În contextul globalizării şi creşterii migraţiei, un număr fără precedent de mare de copii şi familii cu cetăţenie străină sunt în contact cu serviciul de protecţie a copilului din Norvegia. Mulţi dintre copiii care locuiesc în Norvegia au părinţi provenind din ţări diferite şi legături familiale în mai multe ţări“, se arată în comunicatul ambasadei Norvegiei.

Ambasada Norvegiei a oferit şi mai multe detalii referitoare la ordinele de plasament din această ţară. 

„Un ordin de plasament este emis de către Consiliul regional de Protecţie Socială sau de către Tribunalul Districtual numai atunci când copilul a fost supus unei neglijenţe grave, maltratare sau abuz. În plus, ordinul de plasament trebuie să fie necesar şi în interesul superior al copilului.

Acţiuni precum violenţa fizică sau psihică, rele tratamente, abuz sexual sau alte forme de gravă încălcare a modului de îngrijire reprezintă motivele legale pentru emiterea ordinelor de plasament. În Legea de Protecţie a Copilului nu există prevederi care să permită îngrijire alternativă pe baza religiei.

Plasarea unui copil în afara căminului familial, fără consimţământul părinţilor, este întotdeauna o măsură de ultimă instanţă. Un raport recent al Consiliului Europei arată că Norvegia este printre ţările cu număr scăzut de copii aflaţi în îngrijire alternativă.

Părinţii au dreptul la un proces echitabil, inclusiv un avocat plătit de către guvern, dreptul de a fi audiaţi şi de a contesta decizia Consiliului la Tribunalul Districtual. O dată pe an părinţii au dreptul să depună cerere pentru revocarea ordinului de plasament“, se mai arată în comunicatul instituţiei.