Agendă încărcată pentru Coaliţie în toamnă. Care sunt priorităţile Puterii

0
0
FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Majoritatea PNL-PSD-UDMR va avea o agendă încărcată în toamnă, având de trecut de Parlament cel puţin trei mari pachete de legi (justiţie, securitatea naţională şi educaţie), dar şi alte priorităţi stringente.

Tonul discuţiilor despre ceea ce va fi dezbătut şi adoptat cu precădere de Coaliţie în sesiunea din toamnă a fost dat de preşedinta interimară a Senatului, Alina Gorghiu. De altfel, potrivit informaţiilor „Adevărul”, Gorghiu are şanse mari ca în septembrie să fie „unsă” cu puteri depline în fruntea Senatului, în condiţiile în care Nicolae Ciucă pare să o fi reevaluat, după o perioadă în care a avut reticenţă faţă de promovarea fostei preşedinte a PNL în a doua funcţie în stat.

„Aşteptăm de la Guvern acele pachete foarte importante de prioritate zero pentru Parlament”, a precizat Alina Gorghiu, care din start a nominalizat pachetul de legi pe Educaţie – adică iniţiativa pentru învăţământul preuniversitar şi cel pentru universitar, pachetul de legi pe securitate naţională, precum şi legile Justiţiei. „Vom avea legile securităţii naţionale, acel pachet pe legile securităţii naţionale despre care prim-ministrul spunea că vor intra de principiu în Guvern şi vor fi adoptate de Guvern la final de lună august (...) Nouă legi ale securităţii naţionale, nouă legi care au o vechime considerabilă, multe prevederi anacronice şi vrem să le aducem la nivelul anului 2022, ţinând cont de pericolele acestui an, contextul geopolitic în care ne aflăm şi respectând în egală măsură drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Vom fi foarte atenţi la respectarea acestui capitol”, a ţinut să sublinieze Gorghiu. Pentru cele nouă legi este deja formată o nouă comisie comună la nivelul Parlamentului, de 15 membri, unde şefia este asigurată de social-democratul Eugen Bejinariu, vicepreşedintă e Nicoleta Pauliuc, iar secretar e Bogdan Rodeanu (USR).

Comisie specială pentru legile Justiţiei

Pe de altă parte, Marcel Ciolacu, preşedinte al Camerei Deputaţilor şi al PSD, a venit şi cu o informaţie nouă: pentru legile Justiţiei, Puterea va apela la o comisie specială. „Cred că o să avem abordarea cu o comisie comună, atât de la Cameră, cât şi de la Senat, astfel încât să decurgă foarte bine procedura şi transparenţa, şi să avem şi părerile, şi să vedem avizul de la CSM. Va fi o comisie specială care o să aibă atribuţii, deci o să înlocuiască comisiile juridice actuale, atât de la Senat, cât şi de la Cameră, această comisie specială, dacă vrem să fim eficienţi şi să „prindem trenul”. Cred că e cazul ca România să scape de MCV şi să intrăm odată în zona Schengen”, a precizat liderul PSD.

Practic, are loc revenirea la trendul comisiilor speciale. Ultima comisie specială pentru legile Justiţiei a fost patronată de Florin Iordache, fost autor al OUG 13 şi cel care a dirijat exact măsurile controversate care trebuie îndreptate în prezent. În 2017-2019 a funcţionat comisia care s-a ocupat de legile Justiţiei şi din care au mai făcut parte jurişti controversaţi ca Eugen Nicolicea (PSD) sau Marton Arpad (UDMR). La acea vreme, legile Justiţiei au fost un ping-pong în trei, între Parlamentul controlat de PSD, Klaus Iohannis şi CCR.

La rândul său, Alina Gorghiu a anunţat că Parlamentul este pregătit să adopte orice iniţiativă este necesară pentru bifarea obiectivelor de pe foaia de parcurs pentru primirea României în Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, unde sunt necesare mai multe reforme.

Legea cotelor de gen

De asemenea, preşedinta interimară a Senatului a amintit că priorităţi sunt şi o serie de proiecte care vizează cotele de gen. Primul pas l-a făcut Senatul, care a adoptat un proiect prin care pe listele pentru Parlament trebuie ca o treime din candidaţi să fie femei, inclusiv pe locurile eligibile. Printre iniţiatoare sunt Alina Gorghiu, Iulia Scântei (acum judecătoare la CCR) şi Gabriela Firea (ministrul Familiei şi Tineretului). Un al doilea proiect prevede ca finanţarea partidelor să fie legată inclusiv de numărul de femei şi de tineri aleşi în Parlament şi la nivel local, fiind unele procente alocate doar acestor categorii.

Nu în ultimul rând, Coaliţia are în vedere dezbaterea şi adoptarea legii prin care vârsta consimţământului sexual e ridicată de la 14 la 15 ani. Încălcarea legii ar duce la o pedeapsă cu închisoarea între şase luni şi trei ani.

Reformele salarizării şi pensiilor, uitate de Coaliţie

Chiar dacă nu au fost amintite de Alina Gorghiu sau de Marcel Ciolacu, cei doi şefi ai legislativului, reformele salarizării şi pensiilor publice sunt priorităţi ale guvernării, în special din cauza condiţionalităţilor din Planul de Redresare şi Rezilienţă, pregătirea unei forme care să fie adoptată fiind prinsă în ţintele şi jaloanele pentru ultimul semestru al anului, unde termenul-limită este 31 decembrie. Deocamdată, în Coaliţie încă sunt discuţii, doar la nivel de principiu, privind ce pensii să fie introduse în tot procesul de reformă, în condiţiile în care Puterea nu vrea să considere pensiile militarilor şi poliţiştilor drept speciale. La nivelul Coaliţiei încă nu există un draft pe care să lucreze Guvernul, apoi Parlamentul, fiind aşteptat ca până la finalul lunii august să existe o primă variantă de lucru.

Mai multe - Politică

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite