Decizie istorică a Comitetului Olimpic Internaţional: portdrapel „la dublu“ pentru Tokyo 2020

Publicat: 06.03.2020 06:48

Ultima actualizare: 03.08.2022 01:56

Cătălina Ponor a fost portdrapelul României la Jocurile Olimpice de la Rio. Foto: Gulliver / Getty Images

Comitetul Olimpic Internaţional a luat o decizie istorică: la Tokyo 2020 delegaţiile ţărilor participante vor putea avea doi purtători de drapel.

Lupta pentru egalitate între femei şi bărbaţi a dat naştere unei măsuri fără precedent în istoria olimpismului. La Ceremonia de Deschidere a ediţei din acest an, programată vineri, 24 iulie, pe stadionul olimpic din Tokyo, o femeie şi un bărbat vor putea duce împreună drapelul naţional în cadrul defilării sportivilor, anunţul fiind făcut miercuri de preşedintele CIO, Thomas Bach. Jocurile Olimpice de la Tokyo sunt programate în perioada 24 iulie – 9 august 2020.

„Am schimbat regula, pentru a permite Comitetelor Naţionale afiliate să nominalizeze un sportiv şi o sportivă care să poarte drapelul la ceremonia de deschidere. Încurajăm toate Comitetele Naţionale să folosească această opţiune. Încercăm să transmitem un mesaj puternic de egalitate între sexe şi să arătăm că această idee este una reală la nivelul Jocurilor Olimpice “, se anunţă în comunicatul oficial. Cu alte cuvinte, ţările vor avea posibilitatea de a opta între a avea unul sau doi purtători de drapel, asta în condiţiile în care, istoric, se poate identifica o tendinţă generalizată de a acorda această onoare mai degrabă bărbaţilor. De exemplu, URSS-ul nu a încredinţat steagul naţional unei femei niciodată la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice, iar Rusia a nominalizat o femeie abia în 2012, la Londra, când portdrapel a fost jucătoarea de tenis Maria Şarapova. Privind mai departe tabloul marilor puteri ale sportului, remarcăm că Spania a trimis o femeie în fruntea delegaţiei sale doar de două ori în istoria olimpiadelor de vară. În cazul Statelor Unite, prima femeie purtătoare de drapel a fost Janice Romary, de la scrimă, în 1968, per total americanii având 24 de purtători de drapel şi doar şapte sportive care au primit această onoare la ceremoniile de deschidere ale Jocurilor Olimpice de vară.
O altă cifră sugestivă care a stat şi ea, cel mai probabil, la baza luării acestei decizii se referă la faptul că dintre cele 205 ţări participante la Jocurile Olimpice de la Rio, în 2016, doar 77 au optat pentru a nominaliza o sportivă, iar 128 au mers pe mâna băieţilor.

România, cu un portdrapel ca şi nominalizat

Desemnarea portdrapelului a făcut vâlvă în România în ultimii ani, mai ales în condiţiile în care zestrea de medalii s-a subţiat (9 în 2012 şi 4 în 2016). Tradiţional, la Ceremonia de Închidere a Jocurilor Olimpice, drapelul ajunge la un sportiv sau la o sportivă care a performat la respectiva ediţie, însă cea mai râvnită poziţie rămâne cea de la Ceremonia de Deschidere. Ultima decadă a lansat o dezbatere intensă, între o tabără reprezentată de sporturile considerate de tradiţie pentru Jocurile Olimpice şi un sport precum tenisul, cu rezultate remarcabile la nivel mondial dar în care prestigiu mai mare au Grand Slam-urile. În 2020, Simona Halep este favorită pentru a fi nominalizată, în condiţiile în care aceasta i-a smuls practic o promisiune în acest sens lui Mihai Covaliu chiar în Salonul Oficial de la Aeroportul Henri Coandă, când constănţeanca a adus la Bucureşti trofeul de la Wimbledon. Printre numele propuse ca alternative s-a numărat şi numele Cristinei Neagu, desemnată de patru ori drept cea mai bună handbalistă a lumii. Simona Halep a fost în calcule pentru a purta drapelul şi la Rio, însă, în cele din urmă, de teama virusului Zika, aceasta a refuzat participarea la întrecerea olimpică.

Decizia de a permite ţărilor să desemneze doi purtători de drapel deschide o perspectivă clară pentru discobolulul Alin Firfirică, pentru care Federaţia Română de Atletism a făcut lobby intensiv, acesta fiind deja califict la Tokyo 2020 şi autorul celui mai bun rezultat al României la Campionatele Mondiale de atletism din 2019 – un loc patru.
România, prezentă în premieră la Jocurile Olimpice de vară în 1900, la Paris, a desemnat de-a lungul anilor doar trei femei în fruntea delegaţiilor sale: pe Elisabeta Lipă (2000 şi 2004, canotoarea având la prima nominalizare trei medalii olimpice de aur, două de argint şi una de bronz în palmares), pe Valeria Motogna-Beşe (2008, handbal) şi pe Cătălina Ponor (în 2016, gimnasta fiind triplă campioană olimpică în 2004 la Atena).

306 medalii a câştigat România la Jocurile Olimpice de vară, dintre care 89 de aur