Vaccinurile AstraZeneca şi Johnson&Johnson pierd teren în Europa

Vaccinurile AstraZeneca şi Johnson&Johnson pierd teren în Europa

Vaccinul AstraZeneca nu mai este agreat de autorităţile de la Bruxelles FOTO EPA - EFE

Vaccinurile bazate pe adenovirus modificat produse de AstraZeneca (ser Vaxzevria) şi Johnson&Johnson (ser Janssen) par să piardă în competiţia pentru combaterea pandemiei cu noul coronavirus după ce diverse autorităţi medicale le fac răspunzătoare de tromboze urmate de decesul pacienţilor cărora le-au fost administrate serurile.

Primele 60.000 de doze de vaccin anti-COVID Johnson&Johnson au ajuns, ieri dimineaţă, în România, dar acestea nu vor fi, încă, utilizate. „Se aşteaptă recomandarea Agenţiei Europene pentru Medicamente. Până atunci, vaccinul Johnson&Johnson nu va fi folosit pentru imunizarea populaţiei. Astfel, nu demarăm încă utilizarea acestui tip de vaccin pentru nicio categorie (de populaţie - n.r.), putem să facem acest lucru, avem capacitatea de stocare, nu ne forţează nimeni să începem atât timp cât nu avem suficiente date de siguranţă”, a declarat pentru „Adevărul” colonelul Valeriu Gheorghiţă, cooordonatorul campaniei naţionale de vaccinare împotriva COVID-19, care a mai precizat că experţii europeni vor analiza evenimente trombotice post-imunizare cu ser Johnson&Johnson. 
 
Se aşteaptă recomandarea Agenţiei Europene pentru Medicamente. Până atunci, vaccinul Johnson&Johnson nu va fi folosit pentru imunizarea populaţiei
Valeriu Gheorghiţă 
coordonatorul campaniei de vaccinare
 
Anunţul medicului vine după ce, marţi, acesta spunea că vaccinul va fi folosit în campania de imunizare în mediul rural pentru că se administrează într-o singură doză şi din punct de vedere logistic este uşor de utilizat. Din aceleaşi motive, anunţa colonelul Valeriu Gheorghiţă, serul Johnson&Johnson era perfect de utilizat şi în penitenciare. Câteva ore mai târziu, toate planurile au căzut după ce principalele agenţii federale americane în domeniul sănătăţii publice, Administraţia naţională a Alimentelor şi Medicamentului (FDA) şi Centrul de Control al Bolilor (CDC), au anunţat că anchetează şase cazuri grave de formare a unor cheaguri de sânge şi un deces în urma vaccinării cu Johnson&Johnson în Statele Unite şi au decis suspendarea folosirii serului, iar compania a comunicat că îşi va limita distribuirea serului în Europa până la finalizarea anchetei din SUA.
 

Vectorul viral, pus la colţ

 
Pe acest fond, dar şi având în vedere că Agenţia Europenă a Medicamentului a stabilit săptămâna trecută că pot fi listate drept efecte adverse rare ale vaccinului AstraZeneca cheagurile de sânge neobişnuite, Comisia Europeană a decis să nu reînnoiască contractele pentru vaccinurile COVID-19 de anul viitor cu producători precum AstraZeneca şi Johnson&Johnson. Informaţia a fost dată de o sursă din Ministerul Sănătăţii din Italia pentru cotidianul „La Stampa“, citat de Reuters. „Comisia Europeană, în acord cu liderii multor ţări UE, a decis că nu vor fi reînnoite la expirare contractele cu companiile care produc vaccinuri cu vector viral”, a scris publicaţia „La Stampa“. Conform unor surse, Bruxelles-ul ar prefera să se concentreze pe vaccinuri precum Moderna sau Pfizer. Acestea folosesc tehnologia ARN mesager (ARNm). 
 
În cazul AstraZeneca, unele probleme de coagulare şi câteva decese sunt menţionate chiar şi în prospectul vaccinului. „O combinaţie de cheaguri de sânge şi număr scăzut de trombocite, în unele cazuri însoţită de sângerări, a fost observată foarte rar după vaccinarea cu COVID-19 Vaccine AstraZeneca. Aceasta a inclus câteva cazuri severe de formare de cheaguri de sânge în locuri diferite sau neobişnuite şi coagulare excesivă sau sângerare în mai multe zone ale corpului. Majoritatea acestor cazuri au apărut în primele şapte până la paisprezece zile de la vaccinare şi au fost constatate mai ales la femeile cu vârsta sub 55 de ani, însă au fost vaccinate mai multe femei cu vârsta sub 55 de ani, comparativ cu alte persoane. Unele cazuri au avut ca rezultat decesul. Solicitaţi imediat asistenţă medicală dacă prezentaţi dificultăţi la respiraţie, dureri în piept, umflare a picioarelor sau dureri abdominale persistente după vaccinare”, se arată în prospectul vaccinului AstraZeneca. 
 
Colonelul Valeriu Gheorghiţă a declarat că dacă se va lua oficial măsura de a se renunţa la nivel european la serurile AstraZeneca şi Johnson&Johnson, România se va adapta situaţiei. „Cred că şi în acest caz va fi un mecanism comun la nivel european. Toată Europa teoretic se confruntă, în fond, cu aceeaşi situaţie şi se vor găsi soluţii şi pentru eventuala problemă a unor doze rămase nefolosite în spaţiul european”, a precizat medicul care coordonează campania de vaccinare anti-COVID. 
 

A început rapelul cu vaccinul AstraZeneca. La ce trebuie să fim atenţi

 
Luni a început rapelul cu vaccinul AstraZeneca. 95% din românii programaţi s-au prezentat la vaccinare. Coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare, Valeriu Gheorghiţă, a precizat că, în momentul de faţă, pentru doza de rapel cu AstraZenca, experţii români au stabilit un interval de 8 săptămâni, însă acesta este „mai larg”, între 4 şi 12 săptămâni.
 
„Ceea ce s-a observat din datele existente, cu cât perioada la care facem cea de-a doua doză de AstraZeneca este mai mare, la interval de opt săptămâni, chiar mai mult, până la 12 săptămâni, cu atât răspunsul imun este mai bun”, a explicat Valeriu Gheorghiţă.
 
Oficialul a explicat că fiecare persoană trebuie să ştie şi care sunt semnele de alarmă în eventualitatea apariţiei unor reacţii adverse. „Vorbim despre dificultăţile de respiraţie, durere în piept, umflături ale membrelor inferioare, dureri abdominale persistente, durerea de cap intensă – care nu cedează la tratamentele uzuale şi care se poate asocia şi cu tulburări de vedere – sau apariţia unor mici pete de sânge (peteşii) sau sângerări în afara locului de administrare. Toate aceste elemente care apar în primele 14 zile de la administrarea vaccinului sunt semne care trebuie să conducă persoana respectivă să apeleze la serviciul medical”, a arătat dr. Valeriu Gheorghiţă.
El a subliniat că au fost înregistrate 222 de evenimente trombotice – tromboză de sinus venos cerebral şi tromboză de sistem venos abdominal – din peste 34 de milioane de doze administrate. „Toate aceste date echivalează cu o rată de apariţie a acestor evenimente de 0,65 la 100.000 de persoane vaccinate”, a declarat medicul. Dintre evenimentele precizate de Valeriu Gheorghiţă, presa internaţională a semnalat 92 de reacţii adverse severe după administrarea vaccinului AstraZeneca.
 
În ţara noastră s-au înregistrat până acum 7 cazuri de tromboze la persoane vaccinate împotriva COVID-19, dintre care 3 raportate la vaccinul AstraZeneca şi 4 la Pfizer, dar nu s-a stabilit o legătură cu vaccinul.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările