Vaccinarea anti-COVID începe după Crăciun

În România, imunizarea împotriva COVID-19 va începe la 27 decembrie. Vom primi, în prima etapă, 10.000 de doze, pentru 5.000 de persoane, care vor fi administrate cadrelor medicale din spitalele de boli infecţioase

Sfârşitul pandemiei de COVID-19, care a pus la grea încercare sistemele de sănătate din întreaga lume şi a secerat peste un milion şi jumătate de vieţi până acum, pare tot mai aproape.

Ţările membre UE vor începe la 27 decembrie, simultan, vaccinarea cu primul ser anti-COVID de la Pfizer-BioNTech, după aprobarea în regim de urgenţă de la Agenţia Europeană a Medicamentului – EMA, care se va reuni pe data de 21 decembrie. Potrivit reglementărilor UE, Agenţia Europeană a Medicamentului recomandă aprobarea medicamentelor şi vaccinurilor noi, dar ultima decizie pentru comercializarea lor este luată de Comisia Europeană, după consultările cu guvernele UE, aprobarea finală pentru vaccin fiind aşteptată cel târziu pe 23 decembrie.

Vom vaccina, iniţial, 5.000 de persoane

România, va primi, iniţial, 10.000 de doze de vaccin, cantitate considerată simbolică, pentru vaccinarea a 5.000 de persoane, pentru fiecare persoană fiind necesare două doze: una iniţială şi una de rapel. Fiecare persoană va face cele două doze de vaccin la distanţă de 21 de zile. Autorităţile române au anunţat că dozele care vor ajunge în ţară vor fi depozitate la Institutul Cantacuzino din Bucureşti – care are o capacitate de stocare de un milion şi jumătate de doze, de unde vor fi distribuite către zece spitale de boli infecţioase în care au fost trataţi pacienţi bolnavi de noul coronavirus încă de la începutul pandemiei. Lista acestor spitale ar urma să fie publicată vineri. 

Potrivit autorităţilor, rata declarată de acceptare a vaccinului este diferită în spitalele COVID faţă de cele non-COVID astfel: peste 95%, respectiv 70%, la persoanele cu studii superioare şi 50% la cele cu studii medii. În rândul medicilor de familie, rata de acceptare este de 80%. 

Executivul a mai anunţat că în campania de vaccinare vor fi implicaţi 1.500-2.000 de medici şi 4.500 de asistenţi medicali, precum şi 2.000 de registratori care vor fi plătiţi pentru această activitate, discuţiile pe această temă fiind în desfăşurare. Lanţul de distribuţie a vaccinului va fi sprijinit de Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Sănătăţii. 

A doua etapă începe în februarie

Cea de-a doua etapă de imunizare este programată să înceapă în luna februarie. Potrivit planului naţional de vaccinare, până la începutul verii ar urma să fie imunizate persoanele aflate în categoriile de risc - cele peste 65 de ani şi bolnavii cronici, angajaţi din sistemul de protecţie socială şi din domenii-cheie de activitate. A treia etapă, care vizează imunizarea populaţiei generale. ar urma să fie efectuată în vară. 

Vaccinarea este gratuită şi neobligatorie, dar recomandată ca metodă de prevenţie a îmbolnăvirii cu SARS-CoV-2. România a solicitat vaccinuri pentru 10,7 milioane de cetăţeni şi ar urma să primească 1,3 milioane de doze de vaccin din prima tranşă de 30 de milioane, pe care o va primi UE, la începutul anului 2021, conform ministrului Sănătăţii, Nelu Tătaru.

Pentru personalul medical vor fi înfiinţate centre de vaccinare în spitalele judeţene şi municipale. Pentru populaţia generală, vor fi în toată ţara circa 850-900 de centre de vaccinare. Scopul este ca în fiecare astfel de centru să poată fi vaccinaţi câte 5.000 de oameni pe lună, astfel încât, în 6 luni, numărul românilor vaccinaţi să ajungă la 13 milioane. Ar însemna astfel că 60-70% din populaţie ar fi vaccinată, ceea ce ar asigura imunitatea colectivă şi, implicit, revenirea la normalitate, afirmă coordonatorul campaniei de vaccinare anti-COVID-19, medicul militar Valeriu Gheorghiţă.

„Vor fi şi caravane mobile care vor asigura vaccinarea persoanelor cu un acces limitat de vaccinare cum sunt cei din cămine, precum şi altă populaţie din anumite localităţi, unde deplasarea se face cu dificultate. Vor fi şi centre de tip drive-through organizate în marile aglomerări urbane şi care deserveasc populaţia tânără, sănătoasă“, a spus Gheorghiţă, la prezentarea strategiei naţionale de vaccinare.

Şase centre mari de vaccinare

Autorităţile române au mai anunţat că vor fi organizate şase mari centre de vaccinare în toată ţara, în acest sens urmând să fie promovată o hotărâre de guvern. Ministerul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat că este posibil ca, în Bucureşti, un astfel de centru de vaccinare să fie organizat la Romexpo sau pe Arena Naţională.  

„Preconizăm ca într-un centru mare cum este Arena Naţională să fie în jur de 50 de cabinete de vaccinare, fiecare cabinet fiind servit de doi asistenţi medicali care vor face acel vaccin, având zone de aşteptare, unde se dă acel chestionar, se obţine un consimţământ informat. Medicul verifică bolile concomitente, verifică posibila stare alergică, iar apoi va mai fi o altă zonă post-vaccinare, în care cel venit la vaccin va rămâne 15 minute, pentru a putea fi observat şi evaluat“, a explicat ministrul Sănătăţii.

În ceea ce priveşte transportul vaccinului, acesta va fi făcut de către producător, în „transporturi speciale“, cu congelatoare care pot asigura temperaturi de minus 80 până la minus 90 de grade Celsius. Fiecare recipient conţine cinci doze de vaccin care, după ce au fost scoase din congelator, pot rezista cinci zile la temperatura de două grade, a mai spus Tătaru. 

Adeverinţă de vaccinare

Autorităţile medicale susţin că nu este necesară testarea înainte de vaccinare, argumentul fiind acela că aproximativ 10% din voluntarii implicaţi în faza de testare a serului trecuseră prin boală şi nu au ştiut, tot aşa cum au fost vaccinaţi şi oameni care aveau virusul activ şi au avut un răspuns foarte bun. Specialiştii au recomandat persoanelor vaccinate să poarte în continuare mască până în momentul în care se va ajunge la o proporţie de imunitate la nivelul populaţiei de 60-70%. 

Persoanele imunizate vor primi o adeverinţă de vaccinare pe hârtie sau pe suport electronic, în limbile română sau engleză. Această adeverinţă va constitui un document medico-legal şi nu un paşaport epidemiologic, a mai spus coordonatorul campaniei de vaccinare anti-COVID-19, medicul militar Valeriu Gheorghiţă.  Documentul va conţine data vaccinării, tipul de vaccin, seria şi lotul şi va ajuta autorităţile să verifice toate informaţiile tehnice în cazul dezvoltării unor reacţii adverse. Acestea din urmă se referă inclusiv la condiţiile de transport şi de stocare. Dr. Valeriu Gheorghiţă a mai spus că adeverinţa va fi precum un „bilet de ieşire din spital“ şi va permite persoanelor vaccinate să raporteze eventuale reacţii adverse în altă localitate decât cea în care au primit vaccinul. Cu ajutorul acestui document, autorităţile vor putea ţine evidenţa persoanelor imunizate. 

Autorităţile au anunţat că vor fi lansate campanii de informare a populaţiei referitoare la vaccinarea anti-COVD pentru a permite accesul la informaţii corecte şi reale şi a convinge populaţia să adere la această modalitate de prevenire a infecţiilor cu SARS-CoV-2. 

Efectele secundare nu sunt un motiv de îngrijorare

În Marea Britanie şi în SUA au început deja campaniile de vaccinare cu serul produs de Pfizer-BioNTech şi au fost înregistrate reacţii alergice la trei persoane, doi britanici şi un american, motiv pentru care autorităţile au făcut câteva clarificări. Astfel, Food and Drug Administration (FDA), Agenţia Americană pentru Alimente şi Medicamente, instituţia care aprobă vaccinurile, consideră că serul de la Pfizer-BioNTech poate fi administrat în siguranţă şi persoanelor cu un istoric alergic, dar nu şi pacienţilor care au avut în trecut reacţii alergice severe la orice substanţă conţinută în vaccin. 

Orice medicament are efecte secundare

Deşi frecvenţa apariţiei reacţiilor alergice este extrem de mică, practic neglijabilă - doar trei cazuri la zeci de mii de vaccinări în Marea Britanie şi SUA, Agenţia de Reglementare a Medicamentelor şi Produselor Medicale din Marea Britanie (MHRA) a recomandat însă persoanelor cu antecedente alergice la alimente sau medicamente să evite vaccinarea. Reacţiile anafilactice sunt rare, dar cunoscute în cazul tuturor vaccinurilor. 

Specialiştii Societăţii Române de Alergologie şi Imunologie Clinică arată că frecvenţa apariţiei reacţiilor alergice este specificată în prospectul fiecărui produs şi derivă din datele obţinute în urma studiilor clinice. Pentru vaccinul Pfizer/BioNTech împotriva COVID-19, studiile de fază 3 care au inclus 44.000 de voluntari au arătat că riscul de a dezvolta reacţii alergice este de 0,63% în lotul persoanelor vaccinate faţă de 0,50% în lotul celor care au primit placebo. Specialiştii români mai spun că orice medicament poate avea efecte adverse, dar cele mai multe dintre acestea nu sunt grave.