Topul românilor care pleacă din ţară, pe regiuni

Topul românilor care pleacă din ţară, pe regiuni

Anul 2017 a golit România de tineri FOTO Adevărul

Anul 2017 a golit Moldova, Dobrogea şi Ardealul de oameni, în special de tineri cu vârste cuprinse între 25 şi 39 de ani. Sărăcia e principalul motiv pentru care românii preferă să plece în străinătate.

Ştiri pe aceeaşi temă

Moldova, Dobrogea şi Ardealul sunt regiunile din care au emigrat cei mai mulţi români în 2017. Aşa arată datele Monitorului Social, care scot în evidenţă că 2,5 milioane de români se află în prezent în străinătate, majoritatea cu vârste cuprinse între 25 şi 39 de ani. Sărăcia şi factorii economico-sociali sunt principalele motive pentru care populaţia activă, fertilă, decide să părăsească România. 
 
„Cel mai puternic factor al migraţiei românilor este negreşit de natură socio-economic. Dacă populaţia altor state migrează datorită conflictelor armate, românii pleacă forţaţi de sărăcie. Pe de altă parte, românii au deja o perioadă de 11 ani de migraţie masivă constantă. Însă dincolo de factorul socio-economic există şi o influenţă socială care determină populaţia dintr-o anumită zonă geografică să emigreze”, a explicat, pentru „Adevărul”, psihologul Mihai Copăceanu, adăugând că zona de nord-est a ţării, din care au plecat cei mai mulţi români în 2017, e cunoscută ca având cel mai ridicat grad al sărăciei. 
 
Emigrarea în procente
 
Concret, 17.7% din moldoveni au luat decizia de a pleca, pe locul doi în topul plecărilor fiind românii din Dobrogea (14,4%). Pe locul trei se situează ardelenii. Mai precis, 11,4% din cei aflaţi în Ardeal au emigrat. La polul opus se situează Capitala, unde doar 8,9% din cetăţenii cu domiciliu stabil au luat hotărât să plece peste hotare. 
 
„Condiţiile de trai influenţează cel mai mult luarea acestei decizii alături de resursele şi oportunităţile locului şi încă ceva, de stabilitatea relaţiilor din familie. Deşi ţări precum Italia şi Spania, unde avem cele mai masive comunităţi de români, au suferit instabilităţi politice şi economice în ultimii ani, românii tot nu au luat decizia de a se repatria. Şi-au creat noi relaţii sociale, s-au integrat, au realizat căsătorii mixte, factori determinanţi pentru convieţuirea pe termen lung”, a completat psihologul. 
 
Problema, avertizează sociologul Mircea Kivu, e faptul că migraţia masivă este în rândul tinerilor. Concret, unul din cinci români cu vârsta cuprinsă între 25 şi 39 de ani e plecat în străinătate, repercusiunile asupra pieţei muncii şi asupra natalităţii fiind drastice. „Rata persoanelor care sunt plecate este dublă la populaţia activă. Din cauză că cei care se încadrează la categoria 25 - 39 de ani sunt plecaţi ne confruntăm cu un deficit de forţă de muncă. Pe de altă parte, faptul că ei sunt absenţi din ţară este un factor care duce la scăderea natalităţii”, a declarat, pentru „Adevărul”, Mircea Kivu. 
 
De ce s-a accentuat migraţia în rândul tinerilor
 
Instabilitatea politică este şi ea una din cauzele care au accentuat fenomenul migraţiei în rândul tinerilor. 
 
„Sunt tineri care au încercat cel puţin 10 ani să lucreze în România, să-şi creeze o stabilitate socială şi financiară, să-şi clădească o carieră şi foarte probabil mulţi dintre aceştia sunt tineri deja căsătoriţi şi părinţi ceea ce înseamnă că este vorba de o migraţie a familiilor nu doar de o migraţie a unui singure persoane din familie. Vorbim de tineri adulţi dezamăgiţi de instabilitatea politică din ţară care a condus la instabilitate economică şi scepticism în viitorul ţării”, a completat Mihai Copăceanu. 
 
Spre suprinderea specialiştilor, românii care au decis să plece au fost cu precădere din mediul urban. Concret, 15,9% din românii de la oraşe au decis să plece în timp ce doar 6.1% din cei aflaţi la sate au luat o decizie similară. „Asta înseamnă că medicul urban este instabil şi fără orice perspectivă. Simplu spus, viaţa la oraş în România este mult mai costisitoare decât viaţa la sat. Absolvirea unui facultăţi, dobândirea unor calificări nu mai garantează un loc de muncă, iar un loc de muncă în mediul urban nu mai garantează venituri suficiente pentru un trai decent”, a conchis Mihai Copăceanu.
 
Efectele depopulării deja se văd, apreciază sociologul Mircea Kivu, care susţine că sistemul de pensii va intra cu siguranţă în colaps în următorii ani, câtă vreme nu vor fi luate măsuri pentru redresarea natalităţii. Totodată, specialistul spune că fenomenul migraţiei este mai amplu decât ce este prezentat în statisticile Monitorului Social.
citeste totul despre: