Studiu IRES: Percepţia românilor despre vaccinare s-a îmbunătăţit. Ce persoane publice i-au convins şi unde au văzut mesajele

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Imagine: Adevărul
Imagine: Adevărul

Percepţia românilor asupra vaccinării şi a vaccinului anti-COVID s-a îmbunătăţit, arată un sondaj IRES. Potrivit acestuia, 4 din 10 români declară că se vor vaccina împotriva COVID-19, dar 1 din 5 este decis să nu se vaccineze.

Sondajul IRES privind percepţia românilor cu privire la vaccinarea anti COVID-19, dar şi la modul în care aceştia se raportează la vaccinuri a fost realizat în perioada 13-15 ianuarie, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing), pe un eşantion de 1.512 persoane, transmite HotNews.ro.

„Foarte bine” sau „destul de bine informaţi” cu privire la sănătate se consideră aproximativ două treimi dintre intervievaţi – 64%.

8 din 10 români au o părere bună despre vaccinuri

79% dintre persoanele intervievate declară că au o părere bună sau foarte bună, în general, despre vaccinuri, în timp ce 18% au o părere proastă sau foarte proastă despre acestea.

Respondenţii de peste 50 de ani au o părere bună despre vaccinuri în proporţie uşor mai ridicată, proporţia cea mai ridicată a scepticilor fiind în rândul categoriei de vârstă 36-50.

Cu cât nivelul lor de educaţie este mai ridicat, cu atât respondenţii declară în proporţie mai mare că au o părere bună despre vaccinuri.

Persoanele cu venituri în gospodărie de maxim 1.500 de lei tind să aibă o părere proastă despre vaccinuri în proporţie mai ridicată, comparativ cu cele cu venituri mai mari, la fel respondenţii din mediul rural, comparativ cu cei ce locuiesc în mediul urban.

Teama de reacţii adverse, motivul principal anti-vaccin

Întrebaţi care este principalul motiv pentru care au o părere proastă despre vaccinuri, cei 18% dintre intervievaţii care sunt de această părere dau următoarele motive:

  • teama de reacţii adverse – 30%,
  • lipsa încrederii sau acordului cu vaccinurile – 18%,
  • lipsa informaţiilor la care are acces populaţia/ suspiciunea de manipulare – 11%.

În proporţii mai mici, respondenţii spun că nu cred că sunt sigure sau eficiente – 8%, nu sunt testate suficient – 5%, sunt împotriva oamenilor/ nu sunt benefice – 5%, nu sunt necesare – 4% sau sunt dezvoltate într-un timp prea scurt – alţi 4%.

9 din 10 români spun că s-au vaccinat pe parcursul vieţii lor

91% dintre persoanele intervievate spun că îşi amintesc că s-ar fi vaccinat cel puţin o dată – 60% doar cu vaccinurile obligatorii, iar 31% şi cu alte vaccinuri decât cele obligatorii; în acelaşi timp, 6% declară că nu s-au vaccinat niciodată, 2% nu îşi amintesc, iar 1% nu răspund.

Cei care declară că nu s-au vaccinat niciodată sunt în proporţii mai mari în rândul celor cu nivel scăzut de educaţie, neocupaţi, din mediul rural. 1 din 10 respondenţi care s-au vaccinat spun că îşi amintesc să fi avut reacţii adverse în urma administrării vaccinurilor.

Mai mult de jumătate dintre români cunosc pe cineva bolnav de COVID-19 sau au fost ei înşişi infectaţi

Puţin peste jumătate din respondenţi declară că ştiu pe cineva care a fost bolnav de COVID-19 sau au fost bolnavi ei înşişi. Aceştia sunt mai curând bărbaţi, persoane ocupate, cu acces la internet şi utilizatori de reţele sociale, din mediul urban, din Transilvania-Banat. Proporţia celor care cunosc astfel de persoane scade odată cu înaintarea în vârstă şi creşte odată cu nivelul de educaţie şi venit.

Un sfert dintre români cunosc pe cineva care a decedat de COVID-19

Dintre cei care cunosc pe cineva care a fost bolnav de COVID-19, jumătate cunosc şi pe cineva care a decedat din cauza acestei boli. La nivelul întregului eşantion, 23% dintre respondenţi cunosc pe cineva care a decedat din cauza COVID-19.

Românii sunt mai îngrijoraţi de infectarea cu noul coronavirus pentru familia lor decât pentru ei

Majoritatea respondenţilor sunt mai curând îngrijoraţi cu privire la infectarea cu virusul SARS-CoV-2 a membrilor familiei lor decât cu privire la infectarea personală (foarte îngrijorat şi destul de îngrijorat – 62% membru al familiei, 52% - personal).

Procentul femeilor care sunt foarte şi destul de îngrijorate este mai mare decât cel al bărbaţilor, iar proporţiile celor îngrijoraţi în măsură mai mare cresc odată cu înaintarea în vârstă, scad odată cu creşterea venitului şi sunt mai mari în rândul persoanelor neocupate, al celor care nu utilizează internetul şi a celor care locuiesc în mediul urban.

44% consideră e slab organizată campania de vaccinare

Campania naţională de vaccinare este percepută drept bine şi foarte bine organizată de 51% dintre participanţii la sondaj, iar 44% o consideră slab sau foarte slab organizată. Pe măsură ce scade vârsta, cresc nivelul de educaţie şi cel al veniturilor, creşte procentul celor care cred că această campanie este bine şi foarte bine organizată.

Informaţii despre campania de informare publică privind vaccinarea împotriva COVID-19 au auzit/văzut 79% dintre cei intervievaţi, în proporţii mai mari – respondenţi cu vârsta peste 51 ani, venituri şi nivel de educaţie mai mari.

Nouă din zece persoane care au auzit/văzut informaţii din campania de informare privind vaccinarea spun că:

  • au văzut astfel de informaţii la televizor,
  • o treime pe internet,
  • o cincime la radio
  • aproape o altă cincime – pe Facebook.
  • doar unul din zece respondenţi a auzit/văzut informaţii privind vaccinarea la medicul de familie.

Românii sunt moderat-optimişti cu privire la îndeplinirea de către autorităţi a obiectivelor şi a termenelor legate de vaccinarea anti COVID-19, dar şi legat de corectitudinea procesului de vaccinare în sensul respectării priorităţii diferitelor categorii de populaţie, conform IRES.

Jumătate dintre participanţii la cercetare cred că autorităţile din România vor reuşi să îşi respecte obiectivele şi termenele propuse privind vaccinarea împotriva COVID-19. Mai multă încredere în autorităţile române au femeile, respondenţii cu vârsta peste 51 ani, iar proporţia celor care cred că autorităţile vor reuşi scade odată cu creşterea nivelului de educaţie şi venit.

Că vaccinarea în România se va face în mod corect, respectând prioritatea categoriilor de populaţie cred în mare şi foarte mare măsură 52% dintre cei intervievaţi. Pe măsură ce scade vârsta şi cresc nivelul de educaţie, precum şi cel al venitului respondenţilor, creşte proporţia celor care cred că vaccinarea se va face, în mod corect, în foarte mare şi mare măsură.

Jumătate dintre români cred că vaccinurile sunt sigure

Aproximativ jumătate dintre respondenţi cred că vaccinurile anti COVID-19 aprobate în UE sunt sigure şi eficace în mare şi foarte mare măsură, iar 46% consideră că acestea sunt sigure şi eficace în mică sau foarte mică măsură. Pe măsură ce cresc nivelul de educaţie şi venit, creşte încrederea în siguranţa şi eficacitatea vaccinurilor anti COVID-19. Această încredere e mai mare în rândul celor care nu utilizează internetul sau reţelele sociale şi locuiesc în mediul urban.

Gradul de informare a românilor cu privire la diferite aspecte legate de vaccinurile anti COVID-19 şi vaccinare este unul destul de ridicat: 8 din 10 români sunt informaţi corect cu privire la numărul de doze necesare pentru imunizarea împotriva COVID-19, iar jumătate ştiu că există diferenţe între cele două vaccinuri disponibile, în prezent, în România.

Numărul corect de doze care sunt necesare pentru imunizarea împotriva COVID-19 este cunoscut de mai mult de opt din zece respondenţi. Informaţiile corecte sunt cunoscute în proporţii mai mari pe măsură ce cresc vârsta şi nivelul de educaţie al respondenţilor.

Două treimi din respondenţii la studiu spun că aparţin etapei a treia de vaccinare, aproximativ un sfert – celei de-a doua şi 7% primei etape de vaccinare.

Două treimi dintre români consideră vaccinarea anti COVID-19 eficace, iar puţin peste jumătate sunt de părere că este sigură.

În timp ce opt din zece persoane sau mai multe din populaţia investigată cunoaşte că vaccinarea împotriva COVID-19 este voluntară (91%), gratuită (89%) şi necesară pentru ridicarea restricţiilor cauzate de pandemie (79%), două treimi din eşantion (66%) consideră vaccinarea eficace şi aproximativ jumătate (53%) o consideră sigură. Persoanele cu vârsta peste 51 ani, care nu utilizează internet/reţele sociale, neocupate consideră vaccinarea eficace şi sigură în proporţii mai mari. În plus, pe măsură ce creşte nivelul educaţiei, creşte procentul celor care o consideră eficace şi sigură.

4 din 10 români declară că se vor vaccina împotriva COVID-19

Patru din zece persoane intervievate spun că sigur se vor vaccina cu un vaccin anti-COVID-19, atunci când va fi disponibil pentru ei. O cincime dintre respondenţi spun că sigur nu se vor vaccina. Nehotărâţi sunt 36% dintre participanţii la cercetare (25% probabil se vor vaccina, 9% probabil nu se vor vaccina şi 2% sunt nehotărâţi la momentul derulării studiului).

Persoanele nehotărâte sunt mai curând femei, intervievaţi ocupaţi, care utilizează internetul şi reţelele sociale; pe măsură ce scade vârsta, creşte nivelul de educaţie şi cel al veniturilor, respondenţii spun în proporţii mai mari că sunt nehotărâţi cu privire la vaccinare.

Persoanele care încă nu s-au decis dacă se vor vaccina (probabil se vor vaccina, probabil nu se vor vaccina şi nehotărâţi) spun că doresc să se consulte, pentru a lua o decizie, cu profesionişti în domeniul sănătăţii (75%) şi membri ai familiei (23%), dar şi alte persoane; 4% dintre respondenţi spun că nu vor să se consulte cu nimeni cu privire la această decizie.

Motivele pentru care românii nu vor să se vaccineze

Principalele motive enumerate de cei care nu doresc să se vaccineze (sigur nu se vor vaccina sau probabil nu se vor vaccina) sunt teama de reacţiile adverse ale vaccinului (27%), lipsa încrederii în aceste vaccinuri (23%), percepţia că au imunitate bună/sunt sănătoşi (12%) sau faptul că nu au încredere în vaccinuri, în general (12%).

Dintre cei care declară că probabil sau sigur nu se vor vaccina, 63% spun că există anumite elemente care i-ar determina să îşi schimbe această părere.

Printre acestea, se numără:

  • primirea de informaţii detaliate, pe înţelesul lor (18%),
  • eficacitatea vaccinurilor (16%),
  • primirea de informaţii de la persoanele care deja s-au vaccinat (14%),
  • obligativitatea vaccinării sau condiţionarea unor activităţi de vaccinare (12%), precum şi alte motive.

O treime dintre cei care declară că se vor vaccina sau deja s-au vaccinat au şi ei temeri legat de vaccin.

Dintre respondenţii care s-au vaccinat sau sigur/probabil se vor vaccina, 35% spun că au temeri/îndoieli cu privire la vaccinarea anti-COVID-19, acestea fiind legate, în primul rând de efectele adverse ale vaccinului administrat (56%), posibilele reacţii alergice (20%), dar şi temeri că vaccinul le-ar modifica ADN-ul (9%) sau că s-ar putea infecta cu SARS-CoV-2 de la vaccin (7%).

Iohannis şi Arafat în topul influencer-ilor

Medicii de familie, propriii copii, Klaus Iohannis şi Raed Arafat sunt principalii „influenceri”.

Deschiderea pentru vaccinarea împotriva COVID-19 poate fi influenţată, conform declaraţiilor respondenţilor, în primul rând de medicii de familie (62%), propriii copii (43%), consilierul/psihologul lor, prietenii lor (32%) şi părinţii acestora (31%). Pe ultimul loc, dintre categoriile investigate, se află profesorii/educatorii copiilor respondenţilor (18%).

O cincime dintre intervievaţi declară că există o personalitate în România care i-ar determina să aibă mai multă încredere în vaccinarea anti COVID-19. Dintre aceştia, principalii vectori de încredere ar fi

  • preşedintele Klaus Iohannis (23%),
  • secretarul de stat Raed Arafat (17%),
  • medici precum Adrian Streinu Cercel (9%) şi Alexandru Rafila (5%)
  • alţi medici (7%).

Pe măsură ce înaintează în vârstă, respondenţii se declară mai deschişi pentru a fi determinaţi de persoane celebre să aibă încredere în vaccinare; de asemenea, bărbaţii, persoanele neocupate, cei care nu utilizează internetul şi locuitorii din mediul urban spun în mai mare măsură că i-ar putea determina să aibă mai mare încredere o persoană cunoscută din România.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite