Situaţia din România, în contextul scandalului alimentelor de proastă calitate produse pentru Europa de Est

Situaţia din România, în contextul scandalului alimentelor de proastă calitate produse pentru Europa de Est

Românii aleg cele mai proaste produse de pe rafturile magazinelor

În plin scandal al industriei alimentare, acuzată că în Europa de Est vinde produse de calitate inferioară celor comercializate în Europa Occidentală, specialiştii români susţin că noi oricum alegem cele mai proaste produse de pe rafturile magazinelor, axându-ne pe cantitate şi pe nu calitate. Unul dintre motive este sărăcia.

Ştiri pe aceeaşi temă

Sofia intenţionează să se alăture iniţiativei statelor din Grupul Vişegrad – Republica Cehă, Ungaria, Polonia şi Slovacia – de a elabora reglementări care să asigure standarde alimentare uniforme în Uniunea Europeană, pentru ca firmele să nu mai vândă în Europa de Est produse de calitate inferioară celor comercializate în Europa Occidentală. Aşa a anunţat ministrul Agriculturii din Bulgaria, Hristo Bozukov, care a apreciat că procedeul prin care se livrează pe pieţele din Europa de Est produse cu mai multă sare, grăsime şi îndulcitori artificiali reprezintă  „o discriminare“. 

La sfârşitul lunii trecute, şi autorităţile române au anunţat că au format un grup de lucru pentru verificarea unei posibile diferenţe de calitate a produselor vândute pe piaţa est-europeană şi cea vestică, prima măsură decisă fiind solicitarea de date suplimentare Comisiei Europene şi marilor reţele comerciale. Din grupul de lucru fac parte reprezentanţi din Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, dar şi din Ministerul Agriculturii şi Autoritatea pentru Protecţia Consumatorului. România este considerată o piaţă de mâna a doua, în care se cumpără produse ieftine, însă cel care trebuie să respingă alimentele slabe calitativ este consumatorul, deoarece producătorul oferă ceea ce cere piaţa, susţinea zilele trecute preşedintele Federaţiei Romalimenta, Sorin Minea.

Astfel, scandalul privind standardele duble folosite de producătorii din industria alimentară a repus pe tapet o discuţie mai veche privind prostul obicei al românilor de a cumpăra alimente ieftine şi de slabă calitate, care le pun în pericol sănătatea. Specialiştii spun că la baza deciziei românilor de a achiziţiona cele mai proaste produse stă accentul pe care noi îl punem pe cantitate şi nu pe calitate, dar şi nivelul scăzut de trai şi educaţia, românii neavând acces la informaţii şi la campanii susţinute de informare. 

„Dacă se respectă ceea ce scrie pe etichetă, procesatorul nu este de vină. În cazul în care consumatorul doreşte produse ieftine şi proaste este alegerea lui, iar producătorul face ceea ce i se cere”, sublinia Sorin Minea, preşedintele Federaţiei Romalimenta. 

Psiholog: „Economisim bani“

La rândul lor, specialiştii români spun că profilul alimentar al românilor este departe de a fi unul sănătos, iar criteriul suprem de alegere al produselor alimentare este preţul. Cu cât un aliment are un preţ mai mic, cu atât are şanse mai mari să ajungă în coşul de cumpărături al românului, slab informat cu privire la riscurile de sănătate la care se supune. Psihologul Mihai Copăceanu spune că la baza acestor alegeri nefericite stă dorinţa de a economisi resursele financiare. 

„A trăi sănătos poate deveni un lux pe care oamenii de rând nu şi-l permit. Românii vor să economisească bani, asta şi pentru că obişnuiesc să acorde o importanţă deosebită alimentaţiei din perspectiva cantităţii. În orice caz, între două produse, unul de calitate superioară, dar implicit mai scump, românul îl va alege pe cel care e mai ieftin. A doua motivaţie e dată de credinţa deseori greşită că între cele două produse nu există o diferenţă foarte mare, de genul: «tot pâine e»”, a explicat, pentru „Adevărul”, Mihai Copăceanu. 

Infarctul, consecinţă a alimentaţiei din ultimii 20 de ani

Şi medicul Constantin Ionescu-Tîrgovişte, diabetolog şi nutriţionist, afirmă că cetăţenii români aleg din punct de vedere al preţului. „Sunt interese economice majore. Niciodată nu ştii cum se asociază aditivii şi ce patologii pot provoca. Dacă o persoană moare de infarct la 50 de ani, sunt şanse ca decesul să fie o consecinţă directă a hrănei din ultimii 20 de ani”, susţine profesorul Ionescu-Tîrgovişte. 

Potrivit acestuia, chiar dacă există diferenţe de calitate, aditivii alimentari sunt omniprezenţi în produsele care ajung pe mesele românilor. „Vorbim de zahăr, de aditivi care potenţează gustul, mirosul. Au ajuns să fie foarte apreciate de consumatori”, a avertizat medicul. 
De cealaltă parte, Sorin Minea spune că producătorii mari pot avea o scuză cu privire la diferenţele de calitate ale produselor. „Pot spune că aşa le cere piaţa. Eu le spun consumatorilor de ani de zile să nu mai cumpere produse ieftine, să nu mai alerge după promoţii, să nu mai cumpere cu kilogramele, ci cu suta de grame”, a subliniat şeful Romalimenta. 

„La alimente, calitate înseamnă implicit sănătate“ 

Şi specialistul în alimentaţie publică, doctorul Corina Zugravu, susţine că produsele bune sunt mai scumpe. „Românii cumpără ce e mai ieftin şi mai gustos, dar nu întotdeauna calitativ. Produsele mai scumpe sunt de o calitate nutriţională ceva mai bună”, a explicat medicul, adăugând că sunt necesare campanii de informare susţinute. Dar educaţia alimentară se face cu mare greutate. 

„La alimente, calitate înseamnă implicit sănătate. Dacă resursele financiare sunt responsabile de alegerea unui produs alimentar, e greu să faci educaţie, deoarece primează resursele chiar în faţa sănătăţii, iar această explicaţie e valabilă la cât mai multe produse alimentare, mai ales la cele perisabile”, a conchis psihologul Mihai Copăceanu.

„Aceste practici creează două categorii de oameni“

Liderii din Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia cer Uniunii Europene să ia măsuri împotriva companiilor alimentare care folosesc ingrediente inferioare în produsele destinate vânzării în statele membre mai sărace. Statele „vor cere Comisiei să adopte măsuri legislative care să interzică aceste practici care umilesc oamenii şi creează două categorii de oameni”, a declarat premierul Slovaciei, Robert Fico.

Asta după ce grupuri de consumatori au susţinut că unii producători de alimente folosesc ingrediente mai ieftine în produsele destinate Europei Centrale şi de Est faţă de aceleaşi bunuri vândute în Germania şi Austria. Însă aceasta practică este, în prezent, permisă; Uniunea Europeană cere doar ca ambalajele să conţină o listă clară cu toate ingredientele. 

Ministrul Agriculturii din Slovacia a prezentat, săptămâna trecută, rezultatele unor teste de laborator în care arată că jumătate din cele 22 de produse cumpărate în Bratislava diferă ca gust, aspect şi compoziţie faţă de produsele echivalente cumpărate din două oraşe austriece de peste graniţă. Producătorii susţin că diferenţa în compoziţie este generată de gusturile locale.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările