Reactivitatea totalitară şi represivă împotriva copiilor, exercitată de către instituţiile de ordine publică ale statului (Poliţia, Jandarmeria) la Pungesti depăşeşte logica tuturor tratatelor, legilor şi convenţiilor internaţionale la care România a subscris, în calitate de stat „democratic“.
 
Sunt dificil de acceptat pasivitatea, lipsa de reacţie, pasivitatea complice a instituţiilor educaţionale şi de asistenţă socială (Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui, Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi pentru Protecţia Copilului Vaslui), faţă de abuzurile psihologice exercitate de Poliţie şi Jandarmerie, la nivel local, în raport cu copiii.
 
Există date evidente că la Pungeşti are loc, în acest moment, o limitare a drepturilor copilului: presiuni de ordin psihologic, educaţional şi social aplicate copiilor din Pungeşti care s-au alăturat părinţilor şi vecinilor lor, în exprimarea disperată a nevoilor lor versus acţiunile economice ale Chevron.

Adresăm un apel public tuturor instituţiilor statului care acţionează în proximitatea copiilor, pentru respectarea legală şi etică a drepturilor lor şi protejarea acestora.  
 
Aducem la cunoştinţă tuturor jandarmilor, inspectorilor şcolari, poliţiştilor, primarilor, care nu cunosc (încă) drepturile copilului şi fac posibilă încălcarea în mod deliberat sau indirect a drepturilor acestora, sub orice formă s-ar produce ea, că orice acţiune de limitare (represiune, ameninţare, presiune psihologică, limitare a exprimării, violenţă verbală, violenţă fizică) îndreptată împotrivă copiilor este ILEGALĂ.

Este responsabilitatea dumneavoastră profesională şi umană să vă asiguraţi că aceşti copii sunt protejaţi şi aveţi obligaţia profesională de a nu deveni complici ai acestor abuzuri, în virtutea câtorva argumente juridice:

A.    Protecţia specială acordată copilului a fost enunţată în Declaraţia de la Geneva, din 1924, privind drepturile copilului şi în Declaraţia drepturilor copilului, adoptată de Adunarea Generală la 20 noiembrie 1959, şi a fost recunoscută în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, în Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice (în special art. 23 şi 24), în Pactul internaţional privind drepturile economice, sociale şi culturale (în special art. 10) şi în statutele şi instrumentele aplicabile ale instituţiilor specializate şi ale organizaţiilor internaţionale preocupate de bunăstarea copilului.  

B.    România a ratificat, încă din 20 noiembrie 1989, Convenţia cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a adoptat Legea nr. 18/1990 pentru ratificarea Convenţiei cu privire la drepturile copilului (publicată în Monitorul Oficial nr. 314 din 13 iunie 2001)

C.    Conform Legii nr. 18/1990, statul român se angajează să ia „toate măsurile de protejare a copilului împotriva oricărei forme de discriminare sau de sancţionare pe considerente ţinând de situaţia juridică, activităţile, opiniile declarate sau convingerile părinţilor, ale reprezentanţilor săi legali sau ale membrilor familiei sale“.

D.    Conform Legii nr. 18/1990, România recunoaşte dreptul copilului la libertatea de asociere şi la libertatea de întrunire paşnică.

E.    Conform Legii nr. 18/1990, niciun copil nu va fi supus unei imixtiuni arbitrare sau ilegale în viaţă sa privată, în familia sa, în domiciliul său ori în corespondenţa sa, precum şi niciunui fel de atac ilegal la onoarea şi reputaţia sa. Copilul are dreptul la protecţia garantată de lege împotriva unor astfel de imixtiuni sau atacuri.
 



NB: Vom face toate demersurile posibile ca orice încălcare a drepturilor copiilor de la Pungeşti să ajungă în Justiţie şi mass-media şi asigurăm asistenţă juridică (fundamentarea juridică a plângerilor, reprezentarea în instanţă) necesară familiilor şi copiilor care au avut de suferit de pe urma acestor abuzuri. Toţi cei care au nevoie de asistenţă juridică sau au fost martorii acestor cazuri sunt rugaţi să ne transmită un mesaj, mai jos în comentarii.