Acest pas l-a făcut şi Camelia Smicală. Nu a plecat de acasă pentru că aşa şi-a dorit, a fost nevoită să fugă de sărăcia şi atitudinea antiromânească a celor care s-au cocoţat în vârful României cu gândul la jaf.

Dar politicienii care au obligat-o să plece de acasă sunt şi aceia care au părăsit-o dincolo de graniţe. Iar ea nu este singura, căci alături de ea 4 milioane de români nu dispun de protecţia statului român. Avem dincolo de graniţe o mică ţară, iar de drepturile acestora nu se ocupă absolut nimeni. Situaţia lor este de-adreptul inacceptabilă, abandonaţi  şi lăsaţi pradă abuzurilor altor state, cu interese ce nu sunt apărate de nimeni decât de ei însăşi.

Sunt state care pornesc războaie pentru fiecare cetăţean al lor. Orice explicaţie ce li se oferă este apă de ploaie şi nu prezintă interes, căci scuze şi legi aberante găseşti tot timpul.

Dar să te baţi de unul singur cu un stat nu este deloc uşor.

Nu am văzut nici un europarlamentar român implicându-se să rezolve această problemă, nu am văzut nici un ministru plecând spre Finlanda, ţara care a capturat şi ţine sechestraţi cu de-a forţa cei doi copii ai Cameliei Smicală (când era jurnalist Rareş Bogdan relata înduioşat de subiect, dar odată văzut europarlamentar a luat şi el boala politicianului român).

Despre actualul "preşedinte" al României, Klaus Iohannis, nici nu are rost să discutăm: chiar nu se deranjează el din concendiul prelungit pentru o chestiune atât de minoră. Dar povestea este veche, din timpul lui Traian Băsescu şi nici cu el nu ne putem lăuda că ar fi făcut mai multe (stă însă mai bine la discursuri în Parlamentul European, dar nu şi la fapte).

Ambasada României a dat din umeri şi s-a ascuns în spatele unor fraze de protocol.

Am văzut doar biserica română stând alături de suferinţa acestei femei şi doar atât. În rest bătălia mare este pe banul public: acolo stau lupii, iar de români să vadă bunul Dumnezeu.

De mai bine de 10 ani acest român trăieşte un calvar.

A plecat din ţară în anul 2005 ca să îşi găsească un viitor.

S-a căsătorit în Finlanda dar nu a avut şansa la un soţ care să o respecte. A născut doi copii, dar agresată de soţ a decis că viaţa copiilor săi poate fi mai bună acasă.

I-a fost interzis să părăsească Finlanda, iar ambasada României, complice, a refuzat timp îndelungat să elibereze actele de cetăţenie pentru cei doi copii (certificatul de naştere).

A fost momentul la care autorităţile finlandeze i-a răpit şi instituţionalizat fără a exista vreo explicaţie cu privire la limitarea dreptului de circulaţie a familiei.

Copiii au fost de-a dreptul traumatizaţi şi plimbaţi împotriva voinţei lor prin diverse instituţii ale statului finlandez. Unele dintre ele erau adresate copiiilor delicvenţi, altele persoanelor cu dizabilităţi psihice. Parcă există o încercare premeditată de colapsare psihică a acestei minunate familii, iar statul român şi chiar Europa stau impasibile la această problemă, sunt complici la ea.

De atunci Camelia Smicală încearcă să îşi aducă din nou copiii alături, dar se luptă pentru acest lucru cu un stat injust, cu legi aberante şi prost aplicate, fără a avea alături instituţiile oficiale ale României, care demult i-a abandonat pe românii plecaţi de după graniţe(pe cei de acasă nu i-a abandonat, îi jefuieşte zilnic ţinând Ţara în subdezvoltare).

În fiecare duminică la ora 13.00 se organizează proteste în faţa ambasadei Finlandei la Bucureşti. Astăzi va avea loc din nou unul. Este practic vorba de un protest permanentizat. Va fi vocea românilor ascultată?


DREPT LA REPLICĂ

Ca urmare a articolului Milioane de români abandonaţi de autorităţi: cum au sechestrat finlandezii copiii Cameliei Smicală, publicat astăzi pe secţiunea Blogurile Adevărul, Ministerul Afacerilor Externe face următoarele precizări:

Situaţia doamnei Camelia Jalaskoski şi a celor doi copii minori ai acesteia se află în mod constant în atenţia prioritară a Ministerului Afacerilor Externe şi a Ambasadei României la Helsinki, care a întreprins, încă din anul 2016, multiple demersuri de asistenţă consulară pe lângă serviciile locale de protecţie a copiilor, autorităţile judiciare competente, Ministerul Afacerilor Externe şi alte autorităţi centrale finlandeze.

De asemenea, situaţia doamnei Jalaskoski şi a celor doi minori a fost abordată în mod constant de către autorităţile române în cadrul întrevederilor oficiale cu înalţi demnitari finlandezi. Totodată, în cadrul primirii de către ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a ambasadorului Finlandei la Bucureşti, în luna decembrie 2019, partea română a subliniat necesitatea ca autorităţile finlandeze să manifeste deschidere spre un dialog constructiv cu privire la acest dosar şi importanţa ca orice soluţie în acest caz să aibă în vedere, pe lângă legislaţia relevantă, specificul şi diversitatea culturale, care presupun şi menţinerea legăturii cu mama, şi în special principiul „interesului superior al copilului”.

În acelaşi timp, Ministerul Afacerilor Externe precizează că Ambasada României la Helsinki  a acordat asistenţă doamnei Jalaskoski prin asistarea la termenele de judecată, prestarea de servicii consulare (înscrierea naşterii minorilor şi, ulterior, eliberarea certificatelor de naştere româneşti), consilierea acesteia cu privire la procedurile judiciare şi administrative derulate pe plan local şi vizitarea celor doi minori în centrele de plasament.

Ministerul Afacerilor Externe subliniază că cei doi copii minori sunt şi cetăţeni finlandezi (având dublă cetăţenie) şi au domiciliul legal în Finlanda, iar din perspectiva dreptului internaţional prevalează cetăţenia finlandeză. Astfel, deciziile autorităţilor finlandeze cu privire la situaţia celor doi copii minori cât şi hotărârile judecătoreşti definitive ale instanţelor finlandeze în acest caz le sunt direct aplicabile, cetăţenia română neputând îndepărta efectele acestora. De asemenea, în conformitate cu legislaţia europeană aplicabilă (Regulamentul CE 2201/2003 din 27 noiembrie 2003 privind competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1347/2000), partea finlandeză şi-a asumat jurisdicţia asupra acestui caz, solicitarea de repatriere a minorilor în România, transmisă de autorităţile române prin Ambasada României la Helsinki, fiind respinsă.

Ministerul Afacerilor Externe menţionează că reprezentanţii Ambasadei României la Helsinki sunt în dialog constant cu doamna Jalaskoski, acordând asistenţă în limita competenţelor legale.