Medicii, disperaţi: Închidem spitalele ca să ţinem cârciumile deschise
0
Numărul mare de noi infectări cu SARS-CoV-2 vine cu măsura închiderii spitalelor pentru operaţii şi alte tratamente care nu reprezintă urgenţă, medicii urmând să fie transferaţi în unităţile COVID-19. Decizia luată de Guvernul demis ieri este aspru criticată de medici şi de pacienţi
Pandemia de COVID-19 bate record după record în România, iar autorităţile încearcă să amortizeze atacul noului coronavirus cu noi măsuri care însă vor arunca în suferinţă românii bolnavi. Şi toate acestea în timp ce la nivel mondial bilanţul săptămânal al morţilor din cauza COVID-19 a atins cel mai scăzut nivel din toamna lui 2020.
Concret, o primă măsură ar fi aceea de a suspenda, din nou, internările şi operaţiile care nu sunt urgenţe în spitalele publice. „Suntem nevoiţi să emitem un ordin pe 30 de zile care prevede ca managerii unităţilor publice cu paturi să dispună suspendarea internărilor pentru operaţii şi alte tratamente care nu reprezintă urgenţă”, a precizat şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat.
Arafat a precizat că aceste măsuri nu se aplică pacienţilor oncologici, celor care fac dializă, gravidelor şi urgenţelor. Măsurile sunt aplicabile pe baza analizei medicului curant de specialitate. Arafat a menţionat că medicul respectiv va argumenta în foaia de observaţie care este motivaţia medicală ce impune necesitatea internării pacienţilor. „Adică, fiecare caz este analizat de medicul care tratează cazul respectiv şi decide dacă poate fi reprogramat, poate fi amânat sau dacă trebuie neapărat să fie tratat în această perioadă în unitatea respectivă”, a precizat el. Totodată, managerii unităţilor publice cu paturi vor distribui personalul care devine disponibil către structurile care tratează pacienţii COVID.
Suspendăm spitalele ca să ţinem deschise cârciumile
„Am refuzat să suspendăm cârciumile pentru 30 de zile ca să închidem pandemia pentru că «nu ne permitem» şi trebuie să le ţinem deschise «cu orice preţ». Iată că acum suspendăm spitalele pentru 30 de zile ca să ţinem în continuare cârciumile deschise şi aflăm care este «cu orice» preţul impus de politicieni oamenilor. Nu doar că refuzăm să stingem incendiul numit COVID-19, dar măsurile luate până acum sunt menite să garanteze propagarea lui, probabil pe baza unui scenariu bolnav de imunizare de turmă prin infectare în masă ilustrat prin remarci gen «carantina doar încetineşte lucrurile» sau «sperăm să treacă valul cât mai repede”, s-a revoltat medicul Octavian Jurma.
O catastrofă pentru pacienţi
La rândul lui, Radu Gănescu, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC), a declarat pentru „Adevărul” că această măsură este catastrofală pentru pacienţi. „Se va întâmpla ca anul trecut. Vom avea o grămadă de pacienţi nediagnosticaţi, netrataţi corespunzător şi în final vom asista la o creştere a numărului de decese pe diverse patologii, aşa cum s-a întâmplat şi anul trecut pe vremea asta, când s-au luat măsuri similare.
Vom avea o grămadă de pacienţi nediagnosticaţi, netrataţi corespunzător şi în final vom asista la o creştere a numărului de decese pe diverse patologii, aşa cum s-a întâmplat şi anul trecut. Radu Gănescu, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România
S-au promis soluţii, s-au promis circuite duble în spitale, COVID şi non-COVID, dar au rămas promisiuni. Spun că va fi analizat fiecare caz în parte pentru a vedea dacă nu cumva este o urgenţă. Cine va analiza dacă medicii vor fi mutaţi în spitale COVID? Poveşti... Repet, este o catastrofă chiar dacă este anunţată ca fiind una pe o perioadă limitată, de 30 de zile. În plus, o astfel de măsură este neconstituţională pentru că nu poţi limita dreptul unei persoane la asistenţă medicală, la sănătate. Probabil vom sesiza şi Avocatul Poporului”, a subliniat Radu Gănescu.
Cerem ajutor în vecini
O a doua măsură pusă în practică de autorităţi ar fi activarea mecanismului de protecţie civilă al UE în vederea achiziţionării medicamentului Tocilizumab, folosit în tratarea cazurilor de COVID-19.
„Solicitarea vine după ce firma producătoare, care are încheiat un acord-cadru şi un contract subsecvent cu Ministerul Sănătăţii, a anunţat că se află în imposibilitatea de a livra medicamentul până la finalul anului 2021, având în vedere situaţia de stock-out a produsului la nivel global”, mai anunţă Ministerul Sănătăţii într-un comunicat de presă. Ministerul Sănătăţii menţionează că a primit fondurile necesare pentru achiziţionarea acestui produs utilizat în tratarea pacienţilor cu forme severe de COVID-19.
Săptămâna trecută, Ministerul Sănătăţii a distribuit o nouă tranşă de Tocilizumab direcţiilor de sănătate publică teritoriale. Este vorba despre 6.649 de flacoane care sunt distribuite în spitalele care tratează pacienţi COVID-19 cu forme severe de boală, mai precizează sursa citată. „Europenii însă îşi vor înfrânge dezgustul şi ne vor ajuta exact cum ajutăm şi noi un cerşetor adult şi sănătos, care evident ar putea să muncească, dar umanismul te împiedică să treci mai departe pentru că vezi că are un copil în braţe cu care te şantajează emoţional”, subliniază Octavian Jurma.
Cifrele-record sunt numai vârful aisbergului
Ieri, de exemplu, România a înregistrat un nou record de infectări cu SARS-CoV-2 de la începutul pandemiei. Astfel, de luni până marţi, au fost identificate 15.037 de cazuri noi de COVID-19 şi 252 decese. Numărul pacienţilor internaţi la ATI a ajuns la 1.480 de persoane.
Cu o incidenţă a infectărilor de 10,31 la mia de locuitori, municipiul Bucureşti se afla, ieri, pe primul loc în topul negativ al judeţelor cu cele mai multe cazuri noi de infectări cu noul coronavirus. Judeţul Ilfov ocupă locul II, iar pe locul III se află Cluj. Concret, în Bucureşti au fost raportate 2.515 cazuri noi. În Ilfov au fost raportate 612 infectări noi, iar în Cluj, 554.
Şi, conform fostului ministru al Sănătăţii şi actual consilier al premierului Florin Cîţu, Nelu Tătaru, aceste cifre sunt vârful aisbergului COVID-19 în România pentru că numărul real de noi infectări este mult mai mare. „Noi făceam anul trecut acele studii şi ajunseserăm la concluzia că numărul de cazuri pe care îl avem îl înmulţim cu 5 până la 10 pentru a vedea numărul real de cazuri. În acest moment, eu spun că putem înmulţi cu 5 până la 10. Pe nedeclaraţi putem să avem până la 50.000 de cazuri. INSP spunea că putem ajunge până la 30.000 de cazuri declarate zilnic”, a declarat Tătaru. El a mai spus că „unităţile de primiri urgenţe nu ne mint, secţiile de ATI, la fel. Aceste cifre ne arată ce se întâmplă în societate. În acest moment, terapiile intensive sunt pline. Trebuie să înţelegem că nu suntem singurii care vrem să beneficiem de aceste secţii”.
Nelu Tătaru a cerut o mai bună verificare a restricţiilor şi a spus că „evenimentele ar trebui să fie pentru cei care îşi permit, mă refer la starea de sănătate. Nu vreau să mai închidem un teatru, o nuntă, dar acolo să meargă cei care au cel mai mic risc să transmită în comunitate”.
În străinătate lucrurile stau din ce în ce mai bine
Situaţia pandemică explozivă din România este total defazată de ce se întâmplă pe plan internaţional, unde cifrele COVID-19 stau din ce în ce mai bine. Astfel, bilanţul săptămânal al morţilor din cauza pandemiei la nivel mondial a atins cel mai scăzut nivel din toamna lui 2020 încoace, când se înregistrau primele săptămâni ale celui de-al doilea val al pandemiei, arată un bilanţ AFP întocmit pe baza unor date oficiale furnizate de către autorităţi. Bilanţul global al pandemiei – 53.245 de morţi de la 27 septembrie la 3 octombrie, adică o medie de 7.606 morţi pe zi – continuă, astfel, să scadă de la sfârşitul lui august, după ce a atins un vârf de 10.000 de morţi pe zi. În decurs de o lună, numărul săptămânal al morţilor din cauza COVID-19 a scăzut în lume cu aproape un sfert (24%).
La începutul lui noiembrie 2020, pragul simbolic de 50.000 de morţi din cauza COVID-19 înregistrate într-o săptămână a fost atins şi depăşit rapid, şi a crescut la peste 100.000 de morţi din cauza COVID-19 în ultima săptămână a lui ianuarie – cel mai grav bilanţ săptămânal al pandemiei. După un an de răsturnări legate de răspândirea unor variante ale SARS-CoV-2, mai ales varianta indiană (delta), extrem de contagioasă, curba noilor contaminări se află, la rândul e, în scădere – cu aproape o treime faţă de sfârşitul lui august.
Se încarcă comentariile...
