INTERVIU VIDEO Traian Băsescu la „Ora Adevărului“: Vor da socoteală toţi puşcăriabilii!
0A doua parte a interviului cu Traian Băsescu, ale cărui declaraţii despre actuala criză politică le-aţi putut citi în ziarul de ieri, acoperă zona reproşurilor care i se aduc. De la cele legate de gesturi sau afirmaţii nelalocul lor şi până la punctele vulnerabile din biografia sa. La fiecare, preşedintele suspendat are un răspuns...
„Adevărul": Nu regretaţi, în aceşti aproape opt ani de mandat, nişte afirmaţii la adresa unor categorii sau a unor oameni?
Traian Băsescu: Nu întotdeauna adresările mele au fost cele mai corecte şi le-am regretat atunci. Vă dau un exemplu uşor de înţeles: după incidentul cu Raed Arafat, eu l-am sunat şi l-am rugat să vină la mine. Hai, omule, du-te înapoi, asta e! (...) Cum, de asemeni, dacă ne referim la profesori: eu n-am spus neapărat că toţi profesorii sunt responsabili pentru calitatea slabă a educaţiei noastre.
Dar le-aţi spus că, dacă vor venituri suplimentare, să facă meditaţii.
Nu, am spus să mărim numărul de ore. Vă dau şi o explicaţie de la ce premisă am plecat. Spre exemplu, profesorii au ca număr standard pe săptămână 16 ore. Ce-am observat: în fiecare an, foarte mulţi suplinitori sunt angajaţi, deşi sunt profesori care nu şi-au luat nici definitivatul şi au note de 3-4. Este clar că acei dascăli nu pot învăţa copiii la un standard acceptabil. Şi una dintre soluţiile care mie mi s-au părut rezonabile a fost: salariile voastre sunt mici, hai să mărim numărul de ore de la 16 la 18. (...) În mod cert, modul cum am exprimat-o a fost greşit.
Nu vă pare rău că, atunci când aţi anunţat măsurile de austeritate, nu le-aţi explicat mai bine?
Eu le-am explicat atât cât am putut. Este adevărat că nici nu am avut mari şanse ca mesajul meu să fie menţinut. Pentru că ştiţi tehnica: cum ieşeam şi făceam o declaraţie, cum pe toate televiziunile era un grup care făcea ţăndări toate mesajele. Nimeni nu s-a întrebat de ce a făcut preşedintele afirmaţia asta. A fost o decizie extrem de grea, n-am crezut că va trebui să fac eu un asemenea anunţ, dar trebuie să înţelegeţi situaţia în care era România. În primul rând, aveam nişte datorii scadente şi nu mai puteam ieşi pe piaţă.
Dar nu v-a deranjat faptul că, în timp ce milioane de români aveau de suferit, mulţi demnitari se afişau cu o anumită opulenţă?
M-a deranjat cumplit, şi martori îmi sunt Boc, Blaga, Oltean, Berceanu de câte ori i-am atenţionat: măi, oameni buni, e criză, coborâţi modestia pe voi, decenţa! La unii, reacţia a fost: domnu' preşedinte, îmi pare rău, eu am venit cu Mercedes în politică. Foarte bine, dar tu crezi că fiecare om de la ţară sau din oraş acceptă ideea asta că, dacă ai venit cu Mercedes în politică, acum când le tăiem 25%, tu îţi poţi permite să-ţi afişezi luxul? Asta e, un preşedinte nu poate să le facă pe toate. Şi încă un lucru asupra căruia i-am atenţionat pe cei din PDL: fraţilor, atenţie cu corupţia!
Aţi fost adeptul promovării femeilor în politică. Sunteţi mulţumit de prestaţia politică a doamnelor Udrea, Ridzi, Anastase, Boagiu?
Cred aţi putea să-mi puneţi întrebarea cu două elemente: sunteţi mulţumit de comportamentul public şi, doi, sunteţi mulţumit de eficienţă? Pentru că aici e un paradox. Spre exemplu, iau cea mai vizibilă situaţie, a Elenei Udrea, care e de meserie avocat. Din punct de vedere al afişajului public a fost un dezastru şi presa a sancţionat-o ca atare. Când dai pagina şi spui: dar ca eficienţă cum a fost ministrul acesta, constaţi cea mai mare absorbţie de fonduri europene plătite, 19,4% la Ministerul Dezvoltării şi Turismului.
Bun, dar există replica legată de oportunitatea unor investiţii.
Nu sunt un apărător al doamnei ministru Udrea, dar bazinele nu le-a început ea, programul era început de Borbely. Eficienţa a fost controlată tot timpul de UE. Când au găsit cele trei cazuri, unul la Teleorman, la Dragnea, s-au suspendat fondurile şi a făcut controale şi s-a reluat finanţarea.
La asta vă refereaţi când spuneaţi că dl Dragnea este unul din pionii suspendării?
Dragnea are de ascuns foarte multe, dar nu cred că va mai putea ascunde mult timp. Mai devreme sau mai târziu, buboaiele astea cu puroi explodează. Aduceţi-vă aminte când Vîntu, pe postul de televiziune, spunea: dragilor, eu mă lupt cu statul, întăriţi-vă statul! N-a crezut nici în cele mai negre vise ale lui că se va relua FNI-ul şi că va avea o sută şi ceva de case puse sub sechestru. Eu sper ca justiţia română să-l facă pe acest om să plătească până la ultimul leu furat de la FNI. (...) Nimeni nu trebuie să se mai bazeze în România pe faptul că, dacă a furat, timpul îi acoperă furtul. Vor răspunde toţi!
Adversarii dvs. vor spune că, dacă nu mai sunteţi preşedinte, aţi putea ajunge să daţi cu subsemnatul. Vă este teamă?
Dacă mi-ar fi fost vreodată teamă de justiţie, n-o protejam! Pentru că nu eu am făcut justiţia mai puternică, eu i-am creat condiţii să nu mai aibă influenţele politice. Prin lucruri simple: n-am făcut nimic altceva decât să nu numesc procurori corupţi în fruntea parchetelor, să nu numesc judecători corupţi în fruntea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Şi am avut mare grijă să fie oameni care n-au legătură cu politicul şi ei şi-au făcut treaba!
"Nimeni nu trebuie să se mai bazeze în România pe faptul că, dacă a furat, timpul îi acoperă furtul. Vor răspunde toţi!"
„Tentaţia umană ar fi să-l graţiez pe Năstase"
Dacă vă întoarceţi la Cotroceni, l-aţi putea graţia, la un moment dat, pe Adrian Năstase?
Lucrurile cu Adrian Năstase îmbracă pentru mine un aspect mult mai complicat. Eu cu el ne vizitam, am fost vecini, am mai stat de vorbă, am mers unul în casa celuilalt, îi ştiu băieţii, o ştiu pe doamna Năstase. Tentaţia umană ar fi, da, să-l graţiez. Pe de altă parte însă, ar fi o lovitură grea pentru justiţie şi nu voi lovi niciodată în justiţie.
Despre avere, Securitate şi Flotă
Se fac multe speculaţii în legătură cu averea familiei dvs.
În ziua revoluţiei, eu eram proprietarul unui Audi 80, al unui apartament cu patru camere. Şi cu suficienţi bani să mă pensionez, navigasem 12 ani. Aş fi putut să-mi trăiesc viaţa decent fără să mai câştig bani. Sigur, pe urmă am mai cumpărat un pământ azi, l-am vândut peste doi ani cu de trei ori preţul, am cumpărat o vilă, am vândut-o cu aproape dublu, pentru că aşa a mers piaţa.
Aţi avut o relaţie cu Securitatea?
Ce înseamnă a avea o relaţie cu Securitatea? Un comandant de navă, mai ales de dimensiunile acelea, era clar supravegheat. În echipa de control, când acostai, nu ştiai niciodată cine este, dar era în mod clar şi unul de la organele de Securitate ale statului. Însă niciodată nimeni nu m-a pus să scriu despre colegi sau despre navă.
Afacerea „Flota". A pierdut sau nu România prin vânzarea navelor?
Cred că a pierdut România. De ce? Pentru că navele au fost date în 1991 la Fondul Proprietăţii de Stat. Deci toată povestea asta cu preşedintele Băsescu care a vândut flota e o mare minciună, o gogoaşă uriaşă. Flota n-a fost administrată de Ministerul Transporturilor unde eu am fost ministru. Ea a fost trecută la FPS, ca de altfel şi flota de pescuit oceanic. Ceea ce înseamnă că decizia a fost ca navele să fie vândute, asta a fost opţiunea statului. De altfel, nici nu puteam să le mai ţinem, ca regie a statului, dintr-un motiv simplu: finanţarea, subvenţionarea transportului maritim era interzisă pe orice piaţă.
Cine a semnat vânzarea?
Aprobările toate sunt la FPS. O să vedeţi în toate dosarele, clasate, pe unde sunt. Nu există nicio semnătură a ministrului Transporturilor, Traian Băsescu, care să aprobe vânzarea unei singure nave. Nu există aşa ceva! De aceea, toată povestea aceasta cu flota, care mi-a făcut foarte mult rău, a fost o poveste mediatică şi m-a determinat la un moment dat să plec din Parlament şi să spun: măi, fraţilor, poliţie, parchete, care aveţi ceva cu mine, anchetaţi-mă!
Personal, nu v-aţi dori să avem din nou o flotă?
Mi-aş dori mult. Numai că trebuie s-o construim altfel. Şi ea se construieşte acum. Uitaţi-vă la Histria Shipping, cred că şi-a construit opt nave noi, nave de 40.000 de tone, ultramoderne. Se construieşte, dar nu cu bani din bugetul de stat, nu cu bani de la pensionari, nu cu bani de la salariaţi.