„Greu de concediat”: cazul pompierului de la Spitalul Marius Nasta, care a fost în pragul unui dezastru duminică seară

„Greu de concediat”: cazul pompierului de la Spitalul Marius Nasta, care a fost în pragul unui dezastru duminică seară

Secţia ATI-COVID de la Institutul ”Marius Nasta” foto Octav Ganea

Duminică seara, Spitalul „Marius Nasta” din Capitală a fost la un pas de o tragedie cum România a tot avut în ultimii ani, iar incidentul a scos la iveală faptul că pompierul angajat al unităţii medicale nu a mai dat pe la serviciu de şase luni.

Ştiri pe aceeaşi temă

Managerii de spitale atrag atenţia că sunt condamnaţi să plătească salariile angajaţilor puturoşi din instituţiile de stat deoarece este aproape imposibil să-i concedieze din pricina procedurilor deosebit de greoaie care sfârşesc, de cele mai multe ori, cu procese în instanţă

O degajare de fum produsă duminică-seară la secţia mobilă de ATI-COVID de la Institutul Naţional de Pneumoftiziologie „Prof.dr. Marius Nasta” din Bucureşti a produs emoţie în rândul personalului medical şi al pacienţilor, mai ales că incidentul a survenit după ce, la finalul lunii ianuarie, în urma unui incendiu violent care a avut loc la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof.dr. Matei Balş” - cel mai mare spital COVID din ţară -, şi-au pierdut viaţa 20 de pacienţi.

„Orice miros de fum creează panică”

„Colegii care au sunat la 112 au văzut flacără şi fum. Într-adevăr, s-a stins foarte repede, nici măcar extinctorul din cadrul Institutului nu a trebuit folosit, dar cu siguranţă detalii despre ce s-a întâmplat cu exactitate şi care este răspunsul celor care vor veni în control o să primiţi în urma controlului”, a explicat managerul Institutului Naţional de Pneumoftiziologie „Prof.dr. Marius Nasta”, dr. Beatrice Mahler. 

Alerta a dus la o mobilizare masivă a forţelor de intervenţie. Astfel, au fost trimise opt autospeciale cu apă şi spumă, două utilaje cu scări, trei echipaje de descarcerare, 12 echipaje SMURD şi două ambulanţe. Pompierii nu au găsit însă niciun fel de cabluri arse şi este foarte posibil să fi fost vorba doar despre un „abur” la unitatea de climatizare a unităţii mobile ATI, potrivit reprezentanţilor ISU Bucureşti-Ilfov. Urmează să fie stabilit despre ce a fost vorba până la urmă.

Unitatea mobiă de ATI a fost redeschisă vineri, după proceduri de curăţenie generală şi dezinfecţie, iar cei mai mulţi pacienţi au fost admişi în weekend, potrivit declaraţiilor managerului de la „Marius Nasta”, dr. Beatrice Mahler. Managerul a adăugat că, în momentul când a avut loc evenimentul, erau internaţi şapte pacienţi, cu vârste între 52 şi 65 de ani. Trei dintre ei au fost transferaţi în secţiile COVID ale spitalului, iar patru au rămas pe loc. „Pacienţii şi personalul nu au fost în pericol. Emoţia şi teama predomină în spitale, orice miros de fum sau de material ars creează panică şi controale, indiferent de ora din zi şi din noapte”, a explicat dr. Mahler. 

Pompierul angajat în spital e de şase luni în concediu 

Managerul a mai spus că spitalul funcţionează într-o clădire veche – de la începutul secolului XX – şi că uneori infrastructura nu face faţă aparaturii din timpurile moderne. Unitatea mobilă, în schimb, are toate dotările necesare, inlcusiv generator propriu care porneşte automat pentru asigurarea climatizării. Teoretic, spitalul are şi pompier angajat, însă acesta este de şase luni în diverse concedii. „Concedii medicale, întrerupte cu concedii de odihnă. Este foarte greu să lucrezi într-o instituţie publică în care personalul nu vrea să lucreze şi în care managerul şi echipa de management vor să facă şi au de făcut treabă cu persoane care nu vor şi nu se implică în activitatea unui spital. Iar aceste persoane sunt foarte greu de sancţionat. Cu siguranţă, e nevoie de o reevaluare a legislaţiei în acest sens pentru că dacă vrei să faci treabă şi dacă vrei să te implici, trebuie să fii prezent”, a subliniat dr. Beatrice Mahler. 

„Este foarte greu să concediezi un om”

Întrebat cât de greu sau de uşor poate fi concediat un angajat din sistemul public de sănătate, unul dintre managerii de spital de urgenţă din Bucureşti a  explicat că este foarte greu. „În primul rând, nu poţi concedia pe cineva care se află în concediu de odihnnă sau în concediu medical. Şi în concediu medical se poate sta multă vreme, dacă ai boli care te invalidează, adică ortopedice, cardiace. Eu am pacienţi care stau şi un an de zile în concediu, pentru că starea lor de sănătate nu le permite să muncească. Mai trebuie spus însă că peste 90 de zile de concediu medical se acordă doar cu aprobarea comisiei de expertiză a capacităţii de muncă.”

Managerul acestui spital a mai spus că singura posibilitate de a scăpa de un angajat care nu-şi face treaba este sancţiunea disciplinară. „Şi nu prima. A treia, într-un interval scurt de timp, pentru că, după un an, sancţiunea se radiază. Iar abaterile trebuie să fie grave şi repetate. Orice demers de genul acesta ajunge în instanţă. Şi, de multe ori, se poate ca respectivul să câştige procesul. Şi atunci, spitalul îi plăteşte salariul pe perioada în care nu a fost angajat, iar această plată este imputabilă, la primul control al Curţii de Conturi, comitetului director, respectiv celui care i-a desfăcut contractul de muncă. Aceasta este legislaţia”, mai spune managerul bucureştean. 

Instanţa apreciază însă dacă abaterea a fost suficient de gravă ca angajatul să fie concediat. „Nu este ceva cuantificabil. Şi pe actualul Cod al Muncii există şanse mari să câştige petentul. Şi de aceea evită lumea să ajungă la procese şi să plătească apoi”, conchide acesta. 

Cum poţi sta acasă pe banii statului fără să te poată sancţiona cineva

Experţi în legislaţia muncii au explicat pentru „Adevărul” cum o persoană poate să nu dea cu lunile pe la muncă, perfect legal şi, culmea, pe banii statului. Astfel, conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, 

„în cazul bolilor obişnuite şi a rănirilor provocate în timpul liber, concediul se acordă pe o durată de cel mult 183 de zile în interval de un an, socotite de la prima zi de îmbolnăvire”. Primele 90 de zile de concediu medical pot fi dispuse de medicul curant dintr-un ambulatoriu de specialitate sau dintr-un spital, dar după expirarea acestui termen decizia trebuie vizată de medicul expert al asigurărilor sociale, lucru mai complicat de realizat din punct de vedere legal. „Cel mai probabil, este exclusă împlicarea medicului de familie în acest caz pentru că legea spune că acesta poate elibera certificate de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă cu durata de cel mult 14 zile calendaristice. După acest termen se cere avizul medicului curant. Cel mai probabil, a luat două concedii medicale de câte cel mult 90 de zile, cu un mic concediu de odihnă între ele. În timpul concediilor medicale, omul a fost plătit cu cel puţin 75% din venitul brut obţinut la locul de muncă. Adică trei sferturi de salariu, bani viraţi de stat din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate”, a precizat expertul.

Concedierea nu este posibilă

Culmea este că, din punct de vedere legal, concedierea unui lucrător care recurge la o asemenea strategie pentru a nu se prezenta la program nu este posibilă. „Conform articolelor 58 şi 60 din Codul muncii, «concedierea reprezintă încetarea contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului», dar aceasta nu poate fi dispusă «pe durata incapacităţii temporare de muncă», adică a concediului medical, dar nici «pe durata efectuării concediului de odihnă». Şi aşa omul a stat acasă pe banii statului, dar şi-a şi rezervat postul”, a precizat expertul. 

 

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările