Epidemia scapă de sub control: Capitala se apropie de 2.000 de cazuri pe zi, iar la Timişoara carantina a eşuat

Epidemia scapă de sub control: Capitala se apropie de 2.000 de cazuri pe zi, iar la Timişoara carantina a eşuat

Imagine: Inquam Photos / Octav Ganea

Numărul de noi infectări continuă să crească atât la nivel naţional, cât şi în Bucureşti, însă autorităţile nu se grăbesc să instituie noi restricţii. Capitala se apropie de pragul de 6 la mie, dar instituirea celei mai drastice măsuri este sub semnul întrebării, după ce Timişoara a intrat în carantină la 7 la mie şi a ieşit cu peste 8 la mie.

Dacă Bucureştiul ajunge la o rată a infectărilor de 6 la mia de locuitori, este posibil să fie luată măsura carantinării zonale, atât în Capitală, cât şi în localităţile limitrofe aflate deja în carantină, astfel încât „circulaţia să fie limitată, să evităm aglomeraţia, în special în mijloacele de transport în comun, în pieţe, mall-uri. Evident că deplasarea va trebui făcută în cazurile în care este nevoie şi cu declaraţie pe propria răspundere”. Asta este tot ce a putut promite prefectul Alin Stoica, ieri, în ziua în care municipiul Bucureşti a depăşit pragul de 5 cazuri la mia de locuitori.
 
Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă (CMBSU) s-a întrunit ieri şi a decis ca începând de astăzi, ora 0.00, să fie prelungite restricţiile în Bucureşti pentru o perioadă de 14 zile.
 
Vor merge fizic la ore preşcolarii, elevii din ciclul primar şi cei din clasele terminale. Activitatea în interior a restaurantelor, dar şi a sălilor de spectacole şi de jocuri de noroc este interzisă. 
 
Poate continua activitatea teraselor, însă este interzisă organizarea spectacolelor şi a altor manifestări în aer liber. De asemenea, purtarea măştii de protecţie este obligatorie în toate spaţiile publice deschise.
 

Numărul de internări la ATI creşte alarmant

 
Un număr de 4.267 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 a fost înregistrat în ultimele 24 de ore, bilanţul total al infectărilor ajungând astfel la 897.115. 76 de pacienţi au murit de sâmbătă până duminică, iar un număr de 1.334 de persoane sunt internate la ATI. În ultimele 24 de ore au fost prelucrate 15.073 de teste RT-PCR şi 5.319 de teste rapide antigen. 
 
Media naţională a incidenţei noilor infectări la mia de locuitori (‰) a ajuns la 3,55.
 
În Bucureşti, în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 1.755 de cazuri noi (total: 147.747), iar incidenţa a urcat la 5,33 ‰. 
 
Cea mai mare incidenţă din Bucureşti se manifestă în Sectorul 1 - 7,1 ‰. Pe locul 2 se află Sectorul 6 - cu 5,6 ‰, iar pe locul 3 este Sectorul 2, cu 5,5 ‰. Urmează Sectorul 4 - cu 5,2 ‰, Sectorul 5 - cu 4,8 ‰ şi Sectorul 3 - cu 4,3‰.
 

Bucureştiul va depăşi, din nou, 2.000 de cazuri pe zi

 
Dr. Adrian Marinescu, director medical de la Institutul „Matei Balş” din Bucureşti, e de parere că această creştere constantă a numărului de noi infectări din ultimele două săptămâni pune presiune pe secţiile ATI. Bucureştiul mai are puţin şi ajunge din nou la pragul de 2.000 de noi infectări pe zi, aşa cum s-a întâmplat în vârful valului al 2-lea, de la sfârşitul lunii noiembrie – începutul lunii decembrie 2020. Diferenţa este că, în prezent, 40% dintre cei care se prezintă la spital cu simptome COVID-19 au nevoie de internare, iar spitalele sunt deja pline. 
 
„În fiecare zi avem peste 200 de prezentări de pacienţi cu infecţie SARS-CoV-2 (n.r. – la Institutul „Matei Balş”). E o problemă nu doar cu locurile de terapie intensivă, vorbim de locuri în general, pentru că şi pacienţii (n.r. – infectaţi) au nevoie de internare şi se întâmplă destul de des ca în a doua parte a zilei să nu mai existe locuri, să trebuiască să-i trimitem în alte spitale din circuitul COVID. Când creşte presiunea, nu prea mai găsim locuri pe nicăieri în aceste spitale. Din cei 200, minimum 40% au nevoie de internare. În momentul în care vom ajunge în Bucureşti să avem 2.000 de infectări pe zi – nu avem încă, dar vom avea – va fi greu să găseşti locuri, având în vedere procentul semnificativ de pacienţi care au nevoie de internare”, a declarat dr. Marinescu la Digi 24. 
 

Carantina în Capitală, inevitabilă

 
Medicul e de părere că o carantinare a municipiului Bucureşti ar fi inevitabilă din punct de vedere epidemiologic, dacă numărul de infectări continuă să crească în acelaşi ritm. Dr. Adrian Marinescu arată că incidenţa mare din Capitală e o dovadă că restricţiile instituite până în prezent nu au efectul dorit, iar peste aceste măsuri nu există altele în afară de carantină.
 
„Trebuie menţinut un echilibru: e clar că nimeni nu îşi doreşte carantina, dar cel mai mult contează sănătatea. Încercăm cu nişte măsuri restrictive de câteva săptămâni, de când sunt aceste creşteri. Cred că orice măsură va fi luată trebuie gândită din punct epidemiologic strict. Dacă în zilele următoare vor fi creşteri importante, trebuie luate nişte măsuri. Dacă cele actuale nu sunt suficiente, trebuie să ne gândim şi la o altă variantă. Peste măsurile actuale urmează doar oprirea interacţiunilor dintre oameni pe cât se poate, ceea ce înseamnă tot o metodă de carantină. Se întâmplă în cele mai multe localităţi din jurul Bucureştiului, se întâmplă în multe locuri din ţară. Nu e o măsură pe care să o luăm la nivel naţional, o luăm la nivel de regiune. Dacă va fi şi pentru Capitală… trebuie să ne gândim la ce este corect”, a mai spus dr. Adrian Marinescu. 
 

Prefect: „Nu poţi să carantinezi zone din Bucureşti. E imposibil”

 
Prefectul Capitalei, Alin Stoica, a declarat că, în cazul în care Bucureştiul ajunge la o rată a infectărilor de 6 la mia de locuitori, atunci va fi o discuţie cu specialiştii privind carantinarea zonală în Capitală.
 
„Dacă ajungem la o rată peste 6 la mie, cu siguranţă prima dată nu se vor mai putea face cursuri, conform ordinului comun al ministerelor Educaţiei şi Sănătăţii. De asemenea, este foarte posibil să se ia măsura carantinării zonale, şi Bucureştiul, şi localităţile limitrofe care sunt deja în carantină, în aşa fel încât circulaţia să fie limitată, să evităm aglomeraţia, în special în mijloacele de transport în comun, în pieţe, mall-uri. Evident că deplasarea va trebui făcută în cazurile în care este nevoie şi cu declaraţie pe propria răspundere. Acum nu sunt alte măsuri pe masă”, a afirmat Alin Stoica, ieri, după şedinţa CMBSU.
 
Prefectul a lăsat să se înţeleagă că atunci când a vorbit despre „carantinare zonală” s-a referit la întreaga Capitală, nu la anumite sectoare.
 
„Am prelungit peste 14 zile, dar dacă intervin noutăţi, vom reveni cu alte măsuri. Cred este nerelevant care sector stă mai prost pentru că suntem un singur oraş, nu putem să privim lucrurile secvenţial, nu putem să spunem cartierul Berceni stă mai prost decât cartierul Drumul Taberei. Nu poţi să carantinezi zone din Bucureşti, este imposibil”, a mai declarat Alin Stoica. 
 

De ce a eşuat măsura carantinei în Timişoara

 
Autorităţile sanitare din Timiş au decis să nu mai prelungească măsura carantinei în oraşul de pe Bega, în ciuda faptului că rata de infectare a ajuns la 8,1 ‰. În momentul instituirii carantinei, incidenţa în Timişoara era de 7,4 ‰, ceea ce înseamnă că măsura nu a funcţionat, în principal din cauza faptului că oamenii au continuat să circule din municipiu în comunele limitrofe şi invers.
 
Biostatisticianul Octavian Jurma e de părere că scenariul din Timişoara se va repeta în regiunea Bucureşti-Ilfov. 
 
„Decizia de suspendare a carantinei în Timişoara a fost una pur politică, luată împotriva evidenţei medicale explicite.  (…) După restricţiile din 8 martie, curba (n.r. - epidemiologică) în Timiş începe să se aplatizeze, deşi, aşa cum ne aşteptam, continuă să crească în următoarele 2 săptămâni. În Bucureşti şi Ilfov, unde nu s-au luat măsuri similare de restricţie, vedem cum incidenţa creşte fulminant după 8 martie, şi acum Ilfov este deja mult peste nivelul din Timiş. Dacă credeţi că Timişoara are probleme mari, aşteptaţi veştile din Bucureşti de săptămâna viitoare”, a scris pe Facebook cercetătorul.
 

Nota de plată a pandemiei: Concediile medicale ne-au costat cât testele PCR

 
România a cheltuit peste 123 de milioane de lei pentru testele RT-PCR anul trecut, în perioada martie-decembrie, şi peste 130 de milioane de lei pentru plata concediilor medicale luate de angajaţi de la începutul pandemiei până în prezent. Costurile pandemiei au fost prezentate de secretarul de stat Andrei Baciu, într-un interviu pentru Economedia.ro.
 
„Cifrele ne arată că în doar două luni din acest an, ianuarie şi februarie 2021, s-au plătit concedii medicale în valoare de 50,7 milioane de lei. Anul trecut, din martie şi până în decembrie, plăţile totale au fost de 78,7 milioane de lei. Aceste cifre ne arată şi care este evoluţia pandemiei”, a spus Andrei Baciu.
 
Secretarul de stat a arătat că telemedicina a costat, între martie şi decembrie 2020, 7,3 milioane de lei. În primele două luni ale acestui an, 6 milioane de lei au fost viraţi către cabinetele medicilor de familie pentru telemedicină.
 

700.000 de români, pe listele de aşteptare

 
Un număr de 746.382 de persoane (356.451 de bărbaţi şi 389.931 de femei) s-au înscris pe listele de aşteptare din centrele de vaccinare, de la debutul etapei a III-a de imunizare, care s-a suprapus cu vaccinările din etapa a II-a. Practic, autorităţile sanitare au decis să dea startul etapei a III-a de vaccinare (a populaţiei generale) pe data de 15 martie, lunea trecută, deşi etapa a II-a nu se încheiase. Aşa se face că din cei peste 700.000 de români de pe listele de aşteptare, 182.484 au peste 65 de ani şi trebuiau imunizaţi în etapa a II-a. Prin call center s-au înscris 60.246 de persoane, cu ajutorul medicilor de familie 127.186 de persoane, angajatorii au înscris 45.132 de persoane, iar 513.818 persoane s-au înscris singure, folosind codul numeric personal.
 
Citeşte şi:

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările