Doar 10% din românii care suferă de depresie se şi tratează. Medic: „Pacienţii cu funcţii de conducere nu cer reţetă de teamă să nu fie stigmatizaţi”

Doar 10% din românii care suferă de depresie se şi tratează. Medic: „Pacienţii cu funcţii de conducere nu cer reţetă de teamă să nu fie stigmatizaţi”

Numărul depresivilor va creşte, atrag atenţia specialiştii

Doar 10% din totalul celor care suferă de depresie la nivel naţional se şi tratează pentru această afecţiune, asta în condiţiile în care boala a atins cote alarmante în România. Specialiştii atrag atenţia că inclusiv cardul de sănătate este un motiv pentru care unii pacienţi, aflaţi în funcţii de conducere, preferă să nu-şi ia reţete compensate pentru tulburări de comportament de teamă ca informaţia să nu ajungă la urechile angajatorilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

„De când cu cardul de sănătate, foarte mulţi oameni cu funcţie de conducere din diverse companii au refuzat tratamentul şi au cerut reţetă simplă, de teamă să nu fie stigmatizaţi”, a explicat profesorul Ioana Micluţia de la Universitatea de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu din Cluj Napoca. 
 
Autorităţile arată că datele de pe card sunt securizate dar confirmă că numărul de reţete decontate în anul 2016 pentru astfel de afecţiuni este extrem de mic. „Din totalul de peste două milioane de asiguraţi care au beneficiat de reţete medicale în anul 2016, doar 5% au avut reţete pentru o boală neurologică sau pentru o boală psihică. Este mai mult decât în anul 2015, dar putem pune această cifră pe seama faptului că există un grad mai mare de conştientizare în rândul populaţiei referitor la aceste patologii”, a declarat profesorul Marian Burcea, şeful Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). 
 
Medicul a punctat că numărul de cabinete de psihiatrie aflate în contract cu casele de asigurări este mic, în special în cazul celor specializate pe psihiatrie pediatrică. Totodată, oficialul a arătat că din cele 14 programe naţionale de sănătate curative, două sunt destinate sănătăţii mintale.
 
E totuşi nevoie de mai mult, spun medicii din domeniu, conform cărora spitalul reprezintă, la ora actuală, instituţia cel mai des accesată de persoanele cu tulburări de comportament. Tocmai din acest motiv, CNAS intenţionează să aducă modificări la Contractul-cadru de asistenţă medicală, în aşa fel încât tulburărilor psihice şi de comportament să fie diagnosticate şi tratate din timp. 
 
Prea puţini medici psihiatri în România 
 
„Costurile pentru tratarea depresiei sunt enorme la nivel mondial. Problema cea mai mare este că doar 10% din cei care se prezintă la medic se şi tratează. Oamenii spun că se tem de depresie, dar puţini se şi tratează. În plus, în România avem doar 6,7 psihiatri la mia de locuitori deşi media la nivel european este de 11 la mia mia de locuitori. Psihologii din spitale abia dacă există iar asistenţii sociali sunt şi ei foarte puţini”, a declarat şi profesorul Cătălina Tudose, medic psihiatru la Spitalul Obregia din Capitală, arătând spre problemele acute din sistem dar şi spre lipsa de finanţare din domeniul sănătăţii mintale. 
 
Concret, 41.000 de cazuri noi de îmbolnăvire au fost declarate de medicii de familie la nivelul anului 2015, a subliniat şi consilierul de stat Loreta Păun, potrivit căreia predomină asistenţa medicală de spital şi nu cea în comunitate, aşa cum se întâmplă în alte state europene.
 
Însă cel mai recent studiu, realizat de IMAS la solicitarea Centrului pentru Inovaţie în Medicină, evidenţiază că românii cu simptome de tulburări psihice şi de comportament „sunt expuşi atitudinilor negative, excluziunii şi blamului social”. Asta pentru că, spre deosebire de ceea ce se întâmplă în străinătate, la noi inclusiv simpla consultare a unui medic psihiatru este privită deseori în mod negativ. 
 
Cum îi văd românii pe cei cu tulburări psihice
 
Mai exact, 84% din români consideră că persoanele cu dizabilităţi mentale sunt discriminate. Acelaşi studiu indică faptul că doi din trei români au o relaţie directă sau indirectă cu bolile mintale, iar 68,9% nu ar fi de acord să locuiască împreună cu o persoană care suferă de o boală mintală. Potrivit cercetării, 78,9% dintre români apreciază că un pacient care suferă de tulburări psihice şi de comportament poate să ducă o viaţă normală dacă urmează tratamentul potrivit.
 
Totodată, 20% din respondenţii la studiu susţin că au un cunoscut care suferă de o tulburare psihică şi de comportament şi cumulat, 28% indică aici un membru al familiei - rudă îndepărtată sau mai apropiată. În acelaşi timp, 3,1% dintre români au spus că au fost diagnosticaţi la un moment dat cu o tulburare comportamentală. 
 
„Pacienţii care suferă de tulburări psihice şi de comportament (TPC) îşi pot ţine boala sub control prin tratament adecvat. Opţiunile terapeutice actuale oferă pacienţilor independenţa necesară pentru a avea şansa la o viaţă normală. Este nevoie însă de alinierea legislaţiei şi implementarea întocmai a acesteia, astfel încât pacienţii care suferă de tulburări psihice şi de comportament să poată avea asigurat accesul la tratament şi la servicii sociale integrate. Integrarea activă în societate a pacienţilor care suferă de tulburări psihice şi de comportament este posibilă prin mecanisme de suport social”, a declarat Ştefan Bandol, preşedinte al Asociaţiei Aripi, care reprezintă pacienţii cu tulburări de comportament din România.  
 
Principala cauză de îmbolnăvire la nivel global 
 
Depresia a devenit principala cauză de îmbolnăvire şi dizabilitate la nivel mondial, atrage atenţia Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Acest fenomen s-a produs însă cu trei ani mai devreme decât au estimat experţii, care preconizau că boala, subdiagnosticată şi incorect tratată în multe state, va face ravagii în rândul populaţiei abia în anul 2020. Stresul este principalul factor pentru care depresia afectează, în prezent, 300 de milioane de oameni din întreaga. 
 
Specialiştii susţin că riscurile apariţiei depresiei pot fi eliminate. Sportul, expunerea la soare, o zi de pauză sau un jurnal personal pot face minuni, în opinia experţilor. De asemenea, somnul odihnitor, meditaţia, întâlnirile cu prietenii, renunţarea la fumat şi o dietă echilibrată pot reduce riscul de a face depresie.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: