De ce se transformă spitalele în focare de infecţie

De ce se transformă spitalele în focare de infecţie

Unul din opt cazuri înregistrate în ultima săptămână a fost în rândul personalului medical Foto: Inquam Photos / Ciprian Petcut

Cu peste 800 de cadre medicale infectate cu noul coronavirus, adică circa 15% din totalul cazurilor, autorităţile au decis militarizarea, rând pe rând, a unităţilor medicale ce au ajuns adevărate focare de infecţie.

În ultima săptămână numărul cazurilor în România a crescut cu 18,9% faţă de săptămâna precedentă, cu 1 din 8 cazuri înregistrate fiind în rândul personalului medical. 
Click pe imagine pentru a vedea documentul in format .pdf (pagina nouă).
 
În contextul în care aproape 15% din totalul infecţiilor cu noul coronavirus se înregistrează în rândul cadrelor medicale, autorităţile centrale au luat rând pe rând decizia militarizării unităţilor medicale pentru a nu deveni adevărate focare de infecţie. După spitalele judeţene din Suceava şi Arad, luni, ministrul Sănătăţii a anunţat că şi Spitalul Judeţean din Focşani va avea o conducere militară. „Ţinând cont de starea de aici, am decis ca managementul să fie preluat de militari aduşi de la Braşov şi de aici, de la Spitalul Militar din Focşani. Trebuie să vedem dacă putem reloca pacienţi la acest spital. Avem început un proces de evaluare. A fost o anchetă epidemiologică scăpată de sub control. Va fi testat tot personalul de la spitalul judeţean şi Ambulanţă. Ancheta epidemiologică va fi reluată pentru fiecare caz. Era un manager în subordinea ministerului şi faptul că a plecat într-o locaţie care nu e unitate medicală este o problemă”, a declarat Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii. Decizia acestuia vine în contextul în care 25 de cadre medicale sunt infectate cu coronavirus, iar managerul, la rândul său depistat pozitiv, se izolase într-o pensiune pusă la dispoziţie de către prefectură cadrelor medicale care puteau evita astfel să-şi expună propriile familii riscului infecţiei.
 
Managerul Constantin Mândrilă, despre care ministrul Nelu Tătaru declara că „se ascunde într-un hotel, unde a fugit cu calculatorul de la birou”, a fost dus duminică la secţia de Boli Infecţioase a Spitalului Judeţean, sub supravegherea poliţiei. Acesta se afla la conducerea unităţii medicale încă din anul 2012, numit de prefectul de atunci Marian Oprişan, în ciuda faptului că fusese condamnat cu suspendare pentru furtul unor conserve de carne din Rezerva de Stat destinate victimelor inundaţiilor pe când era secretarul Prefecturii Vrancea. 
 
Militarizarea Spitalului Judeţean din Focşani vine după decizia similară luată în cazul Spitalului Judeţean din Suceava, militarizat în 2 aprilie, şi a celui din Deva, militarizat miercurea trecută. Autorităţile au anunţat că, la nivelul întregii ţări, nu mai puţin de 812 cadre medicale sunt infectate cu noul coronavirus, mai mult de jumătate dintre acestea, 429, fiind din Suceava. Alte 103 sunt în Bucureşti, 35 la Hunedoara, la Arad sunt 44 şi în Neamţ, 34.
 
Medicii susţin că testarea şi furnizarea echipamentelor de protecţie rămân esenţiale pentru protejarea personalului medical. „Principalele măsuri rămân furnizarea de echipamente de protecţie, cât mai multe, şi testarea cât mai largă, atât a pacienţilor, cât şi a cadrelor medicale, alături de instruirea acestora din urmă cu privire la implementarea protocoalelor de protecţie”, a declarat Bogdan Tănase, preşedintele Alianţei Medicilor. Pe de altă parte, experţii din sistem atrag atenţia că o testare în masă a persoanlului medical nu reprezintă o soluţie. „Nu putem testa doar medicii, ar trebui să testăm întreg personalul medical din România ca această strategie să aibă un sens. Şi aici am vorbi de circa 150.000 de persoane. Deci practic vorbim de o strategie ce nu este realizabilă. Pentru că testarea în masă nu înseamnă că nu te poţi îmbolnăvi peste o zi sau două. Deci, o astfel de testare ar trebui realizată săptămânal. Eu unul nu cunosc nicio ţară care să fi încercat să adopte o astfel de strategie”, a declarat Alexandru Rafila , preşedintele Societăţii Române de Microbiologie.
 

De la cazuri izolate la focar de infecţie

Adrian Marinescu, medic infecţionist în cadrul Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Capitală, acolo unde în urmă cu zece zile cinci cadre medicale erau confirmate cu noul virus, susţine că prin neimplementarea unor măsuri manageriale de siguranţă se poate transforma o unitate medicală cu câteva cazuri izolate într-un focar de infecţie. „Într-adevăr, pentru cadrele medicale există un risc mult mai mare de infecţie, dată fiind expunerea şi contactul cu pacienţii infectaţi. Însă trebuie să facem distincţia între existenţa unor cazuri izolate şi situaţia de a ajunge un focar de infecţie. În primul rând, ţine şi de managementul unităţii medicale să ia măsurile necesare, apoi, mai ales în cadrul spitalelor multidisciplinare, unde avem mai multe circuite şi mai mulţi pacienţi cu diverse afecţiuni, riscul este cu atât mai mare. Adeseori, percepţia corectă, şi anume că toţi pacienţii reprezintă un factor de risc, nu este întotdeauna internalizată. Se ajunge astfel la situaţia în care pacienţii care nu sunt consideraţi de risc să se intersecteze cu alţi pacienţi şi să avem o înmulţire a numărului de cazuri. E nevoie de măsuri de siguranţă pentru toate scenariile, inclusiv posibilitatea ca un medic să aducă el însuşi din afară infecţia în cadrul unităţii medicale. Este deci necesară o organizare a personalului medical astfel încât să existe un contact cât mai redus între ei, să lucreze în grupuri mici, în ture separate pe cât posibil, totul pentru a reduce riscul unei posibile răspândiri”, a precizat acesta.
 
Pe de altă parte, alţi specialişti au subliniat faptul că nu trebuie să uităm problemele cu care se confrunta sistemul nostru de sănătate înaintea acestei crize. „Pe de o parte, era firesc să avem cadre medicale care să ia această boală, mai ales dacă luăm în calcul particularităţile răspândirii acestui virus în România, unde 250.000 de oameni au revenit în ţară şi astfel multe cazuri nu au putut fi detectate, şi faptul că vorbim de un risc de infecţie de 1.000 de ori mai mare faţă de cel al populaţiei generale. Însă cazul Suceava arată şi o altă realitate. Nu doar că un sfert din decesele înregistrate sunt de acolo, că un sfert din totalul cazurilor sunt de acolo, dar informaţiile vin mereu târziu de acolo, testele se fac cu întârziere, iar ceea ce s-a întâmplat la Spitalul Judeţean a fost la limita premedităţii – medicii obligaţi să vină împreună pentru testare, pacienţii plimbaţi alandala. Un lung lanţ de erori ce explică şi numărul mare de infectări în rândul medicilor. Rezultatul este că 8 din 10 decese înregistrate în judeţ au fost ale unor pacienţi veniţi în spital pentru alte probleme. Trebuie să ne întrebăm totuşi şi dacă acei medici chemaţi grămadă pentru testate nu puteau să se gândească la pericolul epidemiologic al acelei situaţii. Să nu ne amăgim totuşi asupra situaţiei din România, spitalele erau mizerabile şi înainte. Să nu uităm de infecţiile cu stafilococ auriu de la Maternitatea Giuleşti de acum un an, ancheta ministerului spunea că medicii nu au respectat cerinţele minime de igienă. La nivelul managerilor spitalelor lipseşte o educaţie medicală, mulţi dintre ei nu se pricep să instituie măsuri elementare de igienă. Din păcate, după momentul Colectiv, nu am reuşit ca societate să tratăm această problemă, şi mi-e teamă că nu o vom face nici după acest ultim moment de convalescenţă”, a declarat psihiatrul Gabriel Diaconu.
 

Vârful epidemiei, aşteptat după 22 aprilie

Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, a declarat că vârful epidemiei este aşteptat după Sărbătorile de Paşte, subliniind că restricţiile trebuie menţinute şi după acest moment. „Există o analiză care arată că va fi cel mai probabil atins vârful chiar în perioada 22-26 aprilie, dar acest lucru poate să se schimbe şi poate să se ducă mai încolo. La acest moment, vârful este prevăzut către sfârşitul lunii aprilie, probabil începutul lunii mai”, a precizat acesta. Estimarea a fost susţinută şi de Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie. „Numărul de cazuri de coronavirus va creşte până la sfârşitul lunii aprilie. Eu sper ca, începând din luna mai, să intrăm pe un trend descendent, inclusiv în privinţa numărului de decese”, a precizat acesta din urmă.
 

900 de persoane vindecate

La începutul acestei săptămâni, bilanţul total al infecţiilor cu noul coronavirus a ajuns în România la 6.633, după confirmarea altor 333 de cazuri noi. Peste 300 de persoane şi-au pierdut viaţa şi alte 231 erau internate la secţiile de terapie intensivă, într-o creştere uşoară faţă de ziua precedentă. De asemenea, peste 900 de persoane infectate cu noul virus au fost declarate vindecate şi externate de la începutul pandemiei. Pe teritoriul României, peste 24.000 de persoane se află în carantină instituţionalizată şi peste 71.000 în izolare la domiciliu. 
 
Suceava rămâne judeţul cu cele mai multe cazuri din ţară, cu 1.731 de persoane testate pozitiv pentru noul coronavirus. De asemenea, Municipiul Bucureşti are un număr ridicat de cazuri, 774, cu 23 mai multe decât erau înregistrate duminică, iar judeţele Hunedoara şi Timiş au înregistrat un număr ridicat de cazuri, 303 şi respectiv 300 de cazuri. 
 

Medic infectat, cercetat penal pentru că a încălcat măsura izolării

Un medic rezident al Spitalului Militar Central Bucureşti, testat pozitiv la noul coronavirus, este cercetat penal pentru că a încălcat măsura izolării la domiciliu. Tânărul în vârstă de 37 de ani a fost găsit la locuinţa socrilor, sâmbătă seara, în comuna buzoiană Mărăcineni. „În seara zilei de 10 aprilie, Direcţia de Sănătate Publică Buzău a fost înştiinţată de către medicul infecţionist al Spitalului Militar Central Bucureşti despre existenţa unui medic, al unităţii sanitare menţionate, în vârstă de 37 de ani, căruia rezultatul testului recoltat i-a ieşit pozitiv, după o perioadă de izolare la domiciliu impusă. Persoana în cauză s-a dovedit necooperantă şi a refuzat ideea internării voluntare în orice unitate sanitară din Bucureşti sau din Buzău, invocând posibilitatea de tratament a persoanelor asimptomatice la domiciliu”, a transmis Prefectura Buzău. Sub supravegherea forţelor de ordine, medicul a fost preluat cu izoleta şi adus în Capitală, fiind internat la Spitalul „Victor Babeş”. Pe numele bărbatului, anchetatorii au deschis dosar penal sub acuzaţia de zădărnicire a combaterii bolilor.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările