Cutremurul din 1977 şi cele mai violente 55 de secunde ale României: Zimnicea - oraşul-cimitir, distrus în întregime, Bucureştiul îşi aduna morţii din stradă

Cutremurul din 1977 şi cele mai violente 55 de secunde ale României: Zimnicea - oraşul-cimitir, distrus în întregime, Bucureştiul îşi aduna morţii din stradă

32 de clădiri din Bucureşti s-au prăbuşit şi alte 130 au fost grav avariate, în timpul cutremurului din 4 martie 1977 FOTO GettyImages/Guliver

În urmă cu 38 de ani, ţara noastră a fost zguduită de un cutremur care avea să îi înfioare pe toţi românii. Mii de oameni şi-au găsit sfârşitul sub mormane de moloz, în timp ce alţii au fost salvaţi dintre ruine în ultimele momente.

Ştiri pe aceeaşi temă

ALEXANDRIA. Povestea oraşului Zimnicea, reconstruit din temelii după cutremur

Zimnicea este oraşul reconstruit din temelii după cutremurul din 1977. Povestea oraşului spune că autorităţile de la vremea respectivă au raportat distrugeri mult mai mari decât cele reale. Au fost nevoiţi să distrugă singuri clădirile, când Ceauşescu a anunţat că va veni să vadă cu ochii lui prăpădul.
 
România a fost zguduită pe 4 martie 1977 de un puternic cutremur de pământ, cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter. Seismul a lovit partea de sud a României, la ora 21.22. Cel mai afectat oraş din Teleorman a fost Zimnicea, “distrus” în proporţie de 90 la sută.
 
Seismul, cu efecte devastatoare, a avut o durată de 55 de secunde, fiind cel mai violent fenomen natural care a lovit România în secolul XX, din punctul de vedere al pierderilor umane. Totodată, s-a situat pe locul al patrulea în topul seismelor produse în România în ultimii 200 de ani.

BUCUREŞTI. Bucăţi din trupurile morţilor erau împrăştiate peste tot, iar zeci de clădiri au devenit mormane de moloz

Ora 21.00. Era vineri seară şi nimic nu părea să tulbure începutul primăverii din anul 1977. Oamenii îşi vedeau liniştiţi de treabă fără să se gândească nicio clipă că în câteva minute un dezatru natural avea să lovească România. După alte două minute, la ora 21.22, panica se instalase peste România, iar oamenii alergau disperaţi să scape de furia naturii.

Strada Academiei FOTO Muzeul de fotografie

Aproape un minut, un minut de groază. Atât a durat cutremurul din 4 martie 1977 care a înfiorat întreaga ţară. Bilanţul a fost unul de-a dreptul înspăimântător: 1.578 de morţi, 11.300 de răniţi, 35.000 de locuinţe distruse. Unul dintre cele mai afectat oraşe a fost Bucureştiului, aici unde panica a fost cuvântul de ordine în timpul seismului devastator.

 
Cel mai îndrăgit solist buzoian de muzică populară, Benone Sinulescu, suferă de fobia de cutremure. Asta, chiar dacă la cutremurul din 1977 se afla în timpul unui spectacol, la Reşiţa, loc în care unda de şoc a fost foarte puţin simţită. Mişcarea telurică de atunci a avut o magnitudine de 7,2 pe scara Richter şi o durată de circa 56 de secunde.
 
Spaima de cutremure l-a cuprins pe Benone Sinulescu după tragedia din 4 martie 1977, nu pentru că ar fi trecut el printr-o experienţă traumatizantă, ci din cauza veştilor negative care l-au bombardat atunci, despre pierderea unor colegi şi prieteni sub dărâmăturile din Bucureşti. 
 
 
Cutremurul din 4 marti 1977 a fost cel mai puternic din istoria României şi a distrus mii de vieţi. Oltenii au povestit că în urmă cu 38 de ani era sinistru, tot oraşul era în beznă.
 
Cutremurul s-a produs pe data de 4 martie 1977, la ora 21 şi 22 de minute. Craiovenii îşi mai amintesc pas cu pas ce s-a întâmplat în urmă cu 38 de ani. „Tot oraşul era în beznă. A fost un coşmar. Au fost moment de groază. Îmi era frică să merg acasă. Eram la muncă şi am crezut că acolo o să mor. La televizor rulau imagini cu oameni scoşi de sub dărâmături“, a povestit Iulian Toma.
 
 
În urmă cu 38 de ani, zona seismică Vrancea a produs unul dintre cele mai distrugătoare cutremure care au existat în România, cu peste 1500 de morţi la nivel naţional.
 
Au trecut 38 de ani de la cutremurul din data de 4 martie 1977, care este păstrat încă viu în mintea celor care au trăit acele groaznice momente de la ora 21.22.

 
La acea oră de seară şi de început de primăvară, România avea să resimtă din plin forţa cutremurelor vrâncene de mare adâncime, pământul zguduindu-se cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter.
 
 
Cutremurul devastator din 4 martie 1977 trezeşte şi acum fiori. Panica, strigătele de spaimă şi urletele câinilor i-au rămas vii în memorie. Venerabilul avocat Aurel Giurcă spune că trăieşte datorită căţelusei Doggy. Şi el, dar şi soţia sa, Cecilia, au scăpat cu viaţă pentru că aceasta le-a dat un semn.
 
 „Mi-aduc aminte de parcă ar fi fost ieri, deşi au trecut 38 de ani. Era în jur de 21.20- 21.22. Ne aflam la masă. Deodată, am auzit în uşă o bubuitură. Mi-am dat seama că era căţeluşa noastră. I-am deschis şi a intrat în fugă în casă, după care a zbughit-o afară. Am intuit pericolul şi am ieşit după ea amândoi. Atunci a început cutremurul“, spune Aurel Giurcă. Avocatul spune că i s-a părut ciudat comportamentul căţeluşei pentru că, de obicei, era foarte cuminte “, îşi aminteşte avocatul.
 
 
Inginerul ieşean Marin Gheorghe Nicolae, unul dintre constructorii români celebri din perioada regimului comunist, a relatat detalii de la o întâlnire istorică, la care a fost martor pe 5 martie 1977, a doua zi după cutremurul care a devastat Bucureştiul.
 
Conform datelor provenite din arhivele Comitetul Judetean PCR Iasi, pe 4 martie 1977 au murit la Iaşi 4 persoane dintre cele 1.578 de victime umane contabilizate la nivelul întregii ţări. Aceleaşi arhive menţionează că au existat 204 răniţi, dintre care 104 au necesitat spitalizare (la nivel naţional au fost 11.275 de raniţi).
 
 
Maramureşul nu a dus lipsă de cutremure de-a lungul timpului. Au existat seisme care s-au simţit atât în Baia Mare, cât şi în Sighetu Marmaţiei. Spre exemplu, cutremurul din 4 martie 1977 s-a simţit şi în Baia Mare, dar nu la o intensitate foarte mare.
 
Băimărenii îşi amintesc şi acum că în 1977 cutremurul care a avut loc atunci s-a simţit uşor şi în oraşul de pe Săsar. Băimărenii spun că acele câteva secunde cât a durat cutremurul a dus la întreruperea transmisiunilor radio şi tv. 
 
 
30 de persoane au murit, pe 4 martie 1977, la Plopeni, în marele cutremur care a zguduit România. Chiar dacă presa vremii nu a consemnat foarte multe date despre cifra morţilor şi a pagubelor produse, toate localităţile din Prahova au fost puternic afectate de tragedie. 
 

 
În seara zilei de 4 martie 1977, la ora 21.22, Prahova s-a cutremurat, cu întreaga Românie, timp de 56 de secunde dramatice, la o intensitate de 7,2 grade pe scara Richter.
 
În Ploieşti şi în toate oraşele judeţului s-a aşternut la scurt timp un peisaj apocaliptic. Clădiri dărâmate, morţi prinşi sub mormanele de moloz şi o stare de panică generală au fost coordonatele primelor ore de după seism, dar şi al zilelor imediat următoare.
 

La acest material au participat Cristina Răduţă, Andreea Mitrache, Borcea Ştefan, Elisabeth Bouleanu, Ionela Stănilă, Dragoş Hojda, Dana Mihai, Cezar Pădurariu, Iulian Bunilă.

Pe 4 martie 1977, la ora 21.22 cutremurul de7,2 grade pe scara Richter loveste România. Violenta seismului cu epicentrul în Vrancea s-a înregistrat atât pe verticala, cât si pe orizontala, în directia nord-sud si est-vest FOTO Arhivă Adevărul

Imagini din aceeasi galerie
  • Pe 4 martie 1977, la ora 21.22 cutremurul de7,2 grade pe scara Richter loveste România. Violenta seismului cu epicentrul în Vrancea s-a înregistrat atât pe verticala, cât si pe orizontala, în directia nord-sud si est-vest FOTO Arhivă Adevărul
  • 32 de clădiri din București s-au prăbușit și alte 130 au fost grav avariate, în timpul cutremurului din 4 martie 1977 FOTO GettyImages/Guliver
  • Pagină a ziarului „Scânteia”, în care sunt descrise urmările cutremurului de 7,2 grade
  • Energia distructiva eliberata de seismul din martie 1977 a fost egala cu cea emisa de 10 bombe atomice de tipul celei aruncate asupra Hiroshimei FOTO Ziarul „Scânteia”
  • Seismul a provocat pagube de 2 miliarde de dolari în toată ţara, iar 70% din pierderi s-au înregistrat în Bucureşti FOTO Ziarul „Scânteia”
  • Peste 1.500 de oameni au murit și peste 11.000 au fost răniți, în seara zilei de 4 martie 1977 FOTO Ziarul „Scânteia”
  • Cele mai multe victime au fost înregistrate în Bucuresti, apoi în județele teleormanul, Doljul, Iasiul, Vasluiul, Buzaul, Vrancea, Mehedintiul..
  • Imagine cu ruinele lăsate în urmă de cutremurul din 1977 
  • Imagine cu ruinele lăsate în urmă de cutremurul din 1977
  • Imagine cu ruinele lăsate în urmă de cutremurul din 1977
  • Imagine cu ruinele lăsate în urmă de cutremurul din 1977
  • Imagine cu ruinele lăsate în urmă de cutremurul din 1977
  • Imagine cu ruinele lăsate în urmă de cutremurul din 1977
  • Imagine cu ruinele lăsate în urmă de cutremurul din 1977
  • Imagine cu ruinele lăsate în urmă de cutremurul din 1977
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: