Cum ne ferim de valul trei al pandemiei?

Cum ne ferim de valul trei al pandemiei?

Românii se împacă greu cu ideea restricţiilor impuse de pandemie

Reprezentanţi ai OMS au avertizat că la începutul lui 2021 e aşteptat al treilea val al pandemiei de COVID-19. Specialiştii spun că, pentru a diminua impactul următorului val, românii ar trebui să-şi schimbe comportamentul.

Ştiri pe aceeaşi temă

În lipsa unor măsuri mai ferme şi mai eficiente împotriva COVID-19, nu doar că nu vom stăpâni actuala situaţie, dar riscăm să ne prindă şi valul al treilea al pandemiei cu temele nefăcute. Emisarul special al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, OMS, David Nabarro, a criticat ţările europene pentru felul în care au gestionat cel de-al doilea val al pandemiei şi a spus că un al treilea bate la uşă. „Răspunsul Europei a fost insuficient. S-a greşit pentru că, în vară, nu s-a construit o infrastructură capabilă să combată COVID-19, după ce primul val a ajuns să fie ţinut sub control. Acum avem al doilea val. Dacă nu vom construi infrastructura, vom avea un al treilea val, foarte devreme, anul viitor“, a spus David Nabarro, într-un interviu pentru grupul de presă elveţian CH Media Group. 
 
El a invitat ţările europene să se uite la măsurile luate de unele ţări asiatice: „Trebuie să reacţionăm rapid la virus, cu forţă şi decisiv. Mai ales la început, când virusul se transmite încă foarte încet în diferite comunităţi. Dacă reacţia este cu jumătate de inimă, problema devine una uriaşă, în foarte scurtă vreme.“
 
În Asia, a mai spus reprezentantul OMS, răspândirea bolii este ţinută sub control pentru că „oamenii sunt angajaţi 100% în această bătălie şi adoptă comportamente care îngreunează răspândirea virusului – se menţin la distanţă, poartă măşti, se izolează când sunt bolnavi, se spală pe mâini şi protejează cele mai periclitate grupuri“.

„Suntem deficitari la comportament“

Prof.dr. Emanoil Ceauşu, medic primar de boli infecţioase la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş“ din Bucureşti, consideră că România stă mai bine decât la începutul pandemiei la capitolul infrastructură spitalicească, de exemplu. „Avem mai multe paturi la ATI, posturi de oxigen mai multe şi spitale dotate şi echipate. Şi, în plus, ştim mult mai multe despre această boală şi cum s-o tratăm decât ştiam în primăvară. Şi contează şi asta“, explică universitarul. 
 
Cu toate acestea, rămânem deficitari la capitolul comportament preventiv, în ciuda restricţiilor impuse de autorităţi şi pe care multă lume nu le respectă. O parte din infecţiile din valul al doilea a fost cauzată de relaxările din vară, când, perioadă de concedii fiind, oamenii au renunţat la distanţare, la purtarea măştilor şi la alte măsuri de prevenţie. Acum, urmează Sărbătorile de iarnă, după care – dacă vom păstra tot comportamentul din vară – vom ajunge să înregistrăm iarăşi un număr mare de cazuri de infecţii noi. „Ne vom întâlni iarăşi, pe de o parte, cu aglomeraţii în diferite zone, plus că este şi iarnă şi oamenii stau în casă, iar riscul de infecţie e mult mai mare într-un spaţiu închis. Cei care umblă de colo-colo se vor infecta şi vor aduce virusul în familie. Comportamentul oamenilor ar trebui modificat, dar nu ştiu ce se poate face. Pentru că acest comportament ţine şi de structura genetică, şi de educaţie. Şi noi suntem cam deficitari, din păcate, şi la una, şi la alta. Suntem latini, orientali şi educaţia este cum este. Ţările care au fost foarte disciplinate au reuşit să stăpânească epidemia, fie că a fost o disciplină impusă – cum a fost în China –, fie a fost o disciplină consimţită – precum în Taiwan, în Correa de Sud“, adaugă specialistul. 
 
Ceea ce este foarte important, mai spune universitarul, ar fi să nu se mai ajungă în spital şi la ATI: „Şi acest lucru înseamnă respectarea acestor restricţii impuse de autorităţi. Dar nu vedeţi că nu sunt respectate? Nu poţi să pui un poliţist în spatele fiecărui român. Deşi sunt restricţii, oamenii se întâlnesc, merg la petreceri, se duc în pelerinaje la mănăstiri, se duc peste tot. Dar ce poţi face? Să intri cu forţa? N-ai cum!“ 

Arafat: Bucureştiul a ajuns la un platou

De săptămâni bune, Capitala s-a menţinut în topul zonelor cu cele mai multe infecţii depistate, peste 1.000 în fiecare zi. Potrivit ultimelor date publicate luni, 23 noiembrie, din 4.207 noi infectări, în ultimele 24 de ore, 1.307 au fost depistate în Bucureşti. 
 
Dr. Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, susţine că Bucureştiul a ajuns la un platou în ceea ce priveşte infectările cu SARS-CoV-2. „În acest moment, putem să spunem că nu mai avem această creştere exponenţială care a fost, suntem undeva la un platou, cu unele creşteri şi scăderi. Deci, nu putem să spunem că situaţia este spre bine în acest moment, dar nici nu putem să spunem că este în creştere, aşa cum era acum două-trei săptămâni. Măsurile au început să aibă efect“, a apreciat dr. Arafat. 
 
El a adăugat că autorităţile au nevoie de circa o lună pentru ca efectele măsurilor luate să fie vizibile, iar dacă acestea nu sunt, atunci restricţiile trebuie prelungite sau luate măsuri suplimentare. 
 
„Instituirea carantinei se face la propunerea DSP-urilor, dacă se ajunge la anumite criterii ce trebuie întrunite. Mai multe localităţi au decis să intre în carantină prin decizia Comitetelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă, altele au ales măsuri suplimentare de control, să mai aştepte impunerea stării de carantină. Nu o impunem de la centru în acest moment, ci este luată decizia pe plan local de către DSP-uri, cu avizul INSP şi cu decizia CJSU, urmând ca ordinul să fie semnat de mine şi publicat în conformitate cu prevederile legale“, a mai spus Raed Arafat. 

130 de decese în 24 de ore

Bilanţul infectărilor cu coronavirus indică 4.207 noi infectări în ultimele 24 de ore, potrivit datelor oficiale publicate luni, 23 noiembrie, de Grupul de Comunicare Strategică. În acelaşi interval de timp au fost înregistrate 130 de decese. Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 445 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.
 
Până astăzi, 10.177 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat. În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 13.685. Dintre acestea, 1.160 sunt internate la ATI.
 
În Capitală, numărul persoanelor depistate cu infecţie SARS-CoV-2 a ajuns la 59.712 persoane, 1.307 cazuri fiind depistate în ultimele 24 de ore. Rata de incidenţă este de 6,61 la mia de locuitori. Judeţul Sibiu însă deţine recordul cu o rată a infectărilor de 8,64 la mia de locuitori, urmat de judeţul Ilfov, cu 8,13. Ca număr de cazuri noi, Constanţa a ocupat locul al doilea, cu 417 cazuri, după care urmează Braşov, cu 302 cazuri. 
 
Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 3.908.681 de teste. Dintre acestea, 9.938 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 7.488 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 2.450 la cerere, rata de pozitivare fiind de peste 40%. 
 
Pe teritoriul României, 48.034 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 12.459 de persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 82.274 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 15 persoane.
 
În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 3.334 de apeluri la numărul unic de urgenţă 112.

Iohannis: MApN va gestiona vaccinurile anti-COVID-19

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a declarat luni, după o întâlnire la Cotroceni cu miniştrii Sănătăţii, Apărării şi Internelor, axată pe vaccinarea anti-COVID-19, că Strategia de vaccinare care a fost elaborată va fi supusă aprobării într-o şedinţă CSAT. 
Şeful statului a mai spus că avem, pe lângă strategie, şi o structură clară care să se ocupe de vaccinare – un comitet naţional –, şi mecanisme de aprovizionare, toate în coordonare militară. Iohannis a mai spus că Ministerul Apărării va gestiona depozitul central şi cinci centre regionale de unde vaccinul anti-COVID-19 va fi distribuit. 
 
„Vaccinurile, odată aprobate de organizaţiile internaţionale de profil, sunt sigure, sunt eficiente şi reprezintă singura soluţie viabilă de a pune capăt acestei pandemii“, a dat asigurări Iohannis. Prioritate la vaccinare vor avea cadrele medicale, angajaţii din centrele rezidenţiale, populaţia cu risc ridicat şi personalul din domenii-cheie pentru buna funcţionare a societăţii.
 
Şeful statului a mai spus că pandemia are o evoluţie îngrijorătoare în România şi că de eficienţa campaniei depinde stoparea ei şi protejarea vieţii românilor. Până atunci, a adăugat oficialul, trebuie să avem răbdare şi să respectăm măsurile de restricţie impuse de autorităţi.  

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările